Question

Un dialog intre un elev si un scriitor(roman sau din strainatate) de 15-20 replici.

Answer 1

                          Dialog  imaginar  cu  Mihai  Eminescu 

– Domnule Mihai Eminescu, sunteţi un poet remarcabil al literaturii române. Cum aţi putea pune într-o ecuaţie existenţa şi menirea poetului?
– Poetul, geniul n-are moarte, nici noroc, căci “Numai poetul, / Ca păsări ce zboară / Deasupra valurilor, / Trece peste nemărginirea timpului: / În ramurile gândului, / În sfintele lunci…” (Numai poetul).
– Sunteţi fiu al Bucovinei, vă macină dorul când sunteţi departe de ea?
– “Mână doru-i tainic colo, înspre tine, / Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi sunt pline, / Inima mi-i grea; / Astfel totdeauna, când gândesc la tine, / Sufletul mi-apasă nouri de suspine, / Bucovina mea!” (La Bucovina).
– Copilăria este primăvara tinereţii, vă mai aduceţi aminte de timpul petrecut la Ipoteşti?
– “Fiind băiet păduri cutreieram / Şi mă culcam ades lângă izvor, / Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam / S-aud cum apa sună-ncetişor...” (Fiind băiet păduri cutreieram).
– Proveniţi dintr-o familie numeroasă. Relataţi-ne, vă rog, o amintire din copilărie.
– “Copii eram noi amândoi, / Frate-meu şi cu mine. / Din coji de nucă car cu boi / Făceam şi înhămam la el / Culbeci bătrâni cu coarne...” (Copii eram noi amândoi).
– Sunteţi un pătimaş al creaţiilor populare, un admirator al tradiţiilor pe care le consideraţi o perlă de inspiraţie. Pentru care înaintaşi purtaţi un respect deosebit?
– “Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice, / Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice, / Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri, / Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază, / Acum secolii străbate, o minune luminoasă, / Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri...” (Epigonii).