Un eseu avand ca subiect conceptia atomista a lui Lucretius, coroborand informatiile cu ideile lui Democrit si cu viziunea hedonista asupra materiei si a vietii. Multumesc!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Titus Lucretius Carus ( n. 94 î.Hr., Italia – d. 55 î.Hr., Roma) a fost un poet și filozof latin. Singura sa lucrare cunoscută este poemul filozofic De Rerum Natura (Despre natura lucrurilor).
Lucrețiu a continuat și dezvoltat concepția atomistă a lui Epicur, fiind adeptul și discipolul acestuia. În De Rerum Natura, Lucrețiu tratează lumea microscopică a atomilor, ființa umană și universul. Lucrețiu expune ideea mortalității sufletului și a universului, ceea se explică prin asocierea și separarea atomilor.
Opera lui Lucrețiu se caracterizează prin realismul imaginației, forța vizionară, bogăția și varietatea descrierilor, intuirea sensibilă și filozofică a naturii, pasiune și ironie, clasicismul expresiei.
Ca adevărat spirit științific, Democrit este un pasionat observator al naturii. El stabilește ordinea lumii în elementele numite atomi infinite ca numar, simple și în mișcarea continuă în vid: atomii se coordonează și se combină pentru a da naștere tuturor lucrurilor, iar apariția acestora devine ceva mecanic, ceva determinat și necesar.
Teoria atomistă, deși încă sub o formă simplă, a rămas ca o mare dată în progresul științific uman și este acceptată și de știința modernă. Pentru Democrit, și sufletul e ceva material, ceva constituuit din atomi de foc subtili.
"Poemul naturii" se înfățișează ca o amplă meditație asupra vieții și morții, ca o dramă a existenței lumii, drama în centrul căreia răâne întotdeauna omul: pentru aceasta sunt dezbătute temele veșnice care frământă sufletul, pentru a-l întări în slăbiciunea lui, pentru a-l ridica prin cunoașterea legilor firii, scrie "Poemul naturii".
Atomismului lui Democrit, Epicur i-a alăturat o etică menită să ne asigure liniștea sufletului și fericirea. Ceea ce ne tulbură existența este, după Epicur și Lucrețiu, imaginarea unor zei care ne-ar urmări în faptele noastre, ar interveni în evenimentele măruntei noastre vieți, ne-ar impune voința lor, ne-ar amenința și umple de teamă nu numai aici pe pământ, dar și după moarte.
Lucrarea este o întâlnire de influențe cu ajutorul cărora devine o interesantă sinteză a științei epocii. În opera lui Lucrețiu se întâlnesc științele fizice și naturale, astronomia, fiziologia, medicina și alte ramuri ale științei antice.
Explicație: