Question

Un eseu de 1-2 pagini despre cum vedem școală în ziua ce azi care sa aibă și aspecte negative și aspecte pozitive.
Va rog rapede dau coroana ​

Answer 1

Scoala este o forma cu fond. Mai intai o cladire mai noua sau mai veche, coridoare lungi si drepte sau intortochiate si misterioase, sali cu mese, scaune si eventual calculator. Dar scoala este ceva mai mult si mai altfel decat alte cladiri. Acest mai mult si mai altfel face ca scoala sa fie un spatiu viu, atragator si sa ramana mereu in amintire.

Sufletul scolii sunt elevii si profesorii, necunoscute intr-o ecuatie al carui rezultat il reprezinta formarea. Elevul vine la scoala pentru a sti, iar profesorul il ajuta sa stie si sa fie. Elevul vine la scoala pentru ca trebuie, iar mai apoi descopera ce bine te simti in mijlocul unor persoane de varsta ta cu elanuri adolescentine, cu dorinta de a face lumea mai buna, cu nelinistile iubirii. Profesorul este aceea persoana care il calauzeste printr-un univers complicat, dar seducator, care ii propune un model si il ajuta sa descopere si sa se descopere.

Dar scoala este si subiect literar si multi scriitori au depus marturie despre anii de scoala. Textele despre scoala sunt un prilej de a constata evolutia continutului scolii, a relatiei profesor-elev, dar si prilej de a consemna amintiri, de a inchide in cuvant clipa care fuge.

In “Amintiri din copilarie”, Creanga se opreste cu ironie si nostalgie asupra anilor de scoala. Cine nu-l stie pe Sfantul Niculaie, pe Smarandita, pe invatatorul ce considera bataia “rupta din rai” sip e Badita Vasile cel bland si rusinos. Scriitorul evoca cu ironie si umor scoala de la Falticeni “scoala de mantuiala, boii sa iasa”. Creanga evoca scoala amintind de colegi si prieteni ca marturie a unei scoli, “curat mestesug de tampenie”. Scoala insemna invatare mecanica, reguli stabilite pentru a fi inculcate si nazbatii care mai de care mai traznite. Elevii se chinuiau sa memorize cunostinte, sa faca fata unui sistem rigid care nu tinea cont de individualitati.

Bietul Trasnea “inaintat in varsta, bucher de frunte si tamp in felul sau” se chinuia din greu sa invete gramatica. Baiatul nu se gandeste nici o clipa sa invete logic ci memoreaza ca un papagal definitii si forme ale pronumelui. Repeta si repeat Trasnea “garamatica romana..este…ce este..este…” dar nu intelege cum e cu etimologia, sintaxa, ortografia. Chinul este atat de mare incat si in somn bolboroseste “garamatica romana..este…ce este..este…”. Cu subtilitate autorul sugereaza ca nu doar Trasnea e mai greu de cap ci si ca autorul gramaticii sufera de “o scrantire a mintii”. Un astfel de autor scrie o carte seaca, construita pe tiparul intrebare-raspuns. De aceea ironia autorului se indreapta cu precadere spre metodele mecanice de invatare propuse de scoala in vremea sa.