Question

Un eseu de 5.000 de cuvinte in care sa explicati de ce nu e bine sa mintiti.

Answer 1

În proverbele românești se fac foarte multe referiri la minciună și adevăr. Aș începe acest eseu enunțând câteva din aceste zicători: În orice minciună e un grăunte de adevăr; Minciuna are picioare scurte; Minciuna este o vorbă pe care o vindecă adevărul.
Deseori, mici sau mari fiind, suntem puși în situații delicate, în ipostaze de a evita să spunem adevărul. Motivul? Frica de consecințe; o anume teamă sau frustrare, sentimentul că și se poate întâmpla ceva grav; faptul că propria ta imagine va avea de suferit. Dacă întrebăm pe cineva, facem un sondaj, sigur ne va spune că a ascuns adevărul, adică a mințit, cel puțin odată în viață. Mie, personal, îmi place să folosesc cuvântul neadevăr, în loc de minciună. Acest cuvânt sună altfel, deși are aceeași semnificație și atrage aceleași urmări neplăcute. Aș relata foarte multe situații în care am fost mințit și am simțit acest lucru. Nu-mi plac oamenii care sunt falși, nu au tăria de caracter de ați spune adevărul în față, oricât ar fi ele de dur sau crud. Minciuna este detestabilă, ea rezolvă o problemă pe moment, de cele mai multe ori e foarte păguboasă. Cu o minciună poți pierde încrederea în cel mai bun prieten, îți strici imaginea personală, nu mai poți avea încredere în apropiații tăi, în cei din jur. Un om mincinos este catalogat ca neserios, fără caracter, de neîncredere. Neadevărul are fațete dureroase, uneori poți răni sufletul unei persoane dragi, o poți pierde pentru totdeauna. De ce nu, poți pune în pericol grupuri de oameni, în loc să -i ajuți spunându-le adevărul. Până la urmă, conform proverbului, minciuna se descoperă, adevărul iese la suprafață. Afi corect, a spune adevărul, oricât de dur ar fi el, înseamnă tărie de caracter, înseamnă asumarea unei / propriei responsabilități, în cele din urmă a spune adevărul și a nu minți înseamnă demnitate. Adevărul și minciuna sunt mână în mână cu două trăsături de caracter extrem de importante și valoroase: sinceritatea și nesinceritatea. Sinceritatea,  ca trăsătură de caracter, este un mod de reflectare a eului interior în forma lucrurilor reale, firești. Ea te face frumos, credibil și de încredere. Mai înseamnă confesiune, încredere în aproapele tău, în prietenul tău. Sinceritatea este acea franchețe naturală care te face frumos interior. A fi loial, cinstit derivă tot dintr-un comportament în care minciuna nu are ce cătua. Nesinceritatea este păguboasă, te înjosește, îți denaturează trăsăturile de caracter. Nu vei putea fi bine primit dacă ești catalogat ca adept al minciunii, al neadevărului, nu vei putea fi ajutat niciodată, prietenii vor fugi de o asemenea persoană, rudele se vor îndepărta. Eu pledez pentru adevăr și sunt adeptul zicalei: Cea mai bună minciună este adevărul! Închei, fără să-ți fi scris 5000 de cuvinte, dar cu speranța că am fost sincer și ți-am oferit câteva idei/ gânduri pentru un eseu perfect. Și un sfat: corect ar fi ca în realizarea temelor să respecți adevărul. Mult succes... poate rândurile mele te vor face să reflectezi și la alte aspecte ale adevărului și neadevărului.