Question

un mic eseu despre adaptarile vidrei sau a castorului

Answer 1

Vidra de rau face parte din familia Mustelidae, subfamilia Canoidea. Se inrudeste cu alte animale din aceeasi familie, precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica, cu un corp lung de circa 0,7-0,9 m, coada groasa la baza si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga de 0,4 m, greutate de 8014 kg. Corpul este alungit, capul mic si aplatizat, botul mic, rotunjit, cu vibrize lungi, urechile rotunde si mici. Membrele vidrei sunt scurte, cu unghii puternice, care ajuta la sapat, intre degete avand o membrana care serveste la inot. Blana este formata din doua randuri de peri desi, cu spicul scurt, prin care nu patrunde apa, culoarea fiind cafenie-inchis pe spate, si mai deschisa pe gat si pantece. Blana are rol de protectie.
    Prefera zona apelor(de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatoare fiind de cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). In jurul lacurilor mari, vidra vaneaza de-a lungul malurilor, uneori in grupuri, membrii unei familii de obicei. Isi face vizuini sub forma de scobituri subterane cu doua iesiri, una sub apa, un spre uscat, sub arborii de pe malul pelor. Poate ramane sub apa circa 8 minute, blocandu-si orificiile narilor si urechilor. Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice. La pestii mari, lasa resturi pe mal. Vaneaza circa 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte activ in timpul noptii.