Un proict despre Parcul din Retezat lung pls
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Munţii Retezat, cu înălţimi semeţe şi lacuri neasemuite în frumuseţe, reprezintă pentru toate categoriile de turişti, cele mai ispititoare ţinuturi muntoase din Carpaţii Meridionali. Iubitorii de munte găsesc în Retezat peisaje degajate pe spaţii largi, străjuite de vârfuri înalte acoperite cu lespezi, văi prelungi larg răsfrânte cu căldări glaciare în care sclipesc lacuri liniştite. Pe teritoriul acestor munţi este delimitat Parcul Naţional Retezat şi în cadrul lui Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, în felul acesta comorile frumuseţilor naturii: faună, floră, peisaj etc. sunt protejate prin lege.1ac
Mărginiţi la nord şi la sud de depresiuni joase (Haţegului, 300-400 m alt. şi Petroşani la 615-850 m alt.), Munţii Retezat se ridică cu pante viguroase, împădurite până la 1600-1700 m, continuate mai sus, la peste 2000 m, cu piscuri şi custuri stâncoase, vizibile de la mari distanţe. Cea mai frumoasă privelişte asupra acestor munţi se desfăşoară spre nord, între vârfurile piramidale distingîndu-se vârful Retezat – care a împrumutat numele întregului masiv – cu creştetul său curmat brusc ca de o lovitură de paloş …. Locul din care Retezatul se înfăţişează cel mai bine privirilor este cetatea de pe dealul Orlea, lângă Subcetate. Dinspre sud masivul poate fi observat bine de pe vf. Şigleul Mare, Arcanul şi mai ales din Oslea, toate situate pe culmea Munţilor Vâlcan.
Retezatul este un vast muzeu de istorie naturala, un nesecat izvor de cercetări, o imensă vitrină geografică, o grădină botanică naturală, un mic univers cu legile lui de piatră; de aici rezultă şi interes turistic pe care-l prezintă masivul.
Natura a creat în milioane de ani minunatele forme de relief ale Retezatului şi le-a împodobit în cursul mileniilor cu variatele culori ale covorului vegetal, ţesut din gingaşele firişoare ale speciilor ierboase şi din impresionantele exemplare falnice de copaci. Geniul omenesc dornic de a cunoaşte secretele naturii, în ultimii 150 de ani a descoperit multe fenomene ale lumii vegetale şi animale şi unele procese interesantede evoluţie, caracteristice pentru Retezat.
Parcul Naţional Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa aici a mai bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare.wwe
Din aceste motive interesul botaniştilor pentru flora Retezatului începe destul de devreme, în a doua jumătate a secolului XVIII. Lucrări reprezentative pentru zonă apar însă mai târziu, contribuţii deosebite aducând Borza (1934), Nyarady (1958) care a publicat ”Flora şi vegetaţia Munţilor Retezat”, Csuros et al. (1956).
Foarte importanţi pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127 – 400 taxoni endemici acceptaţi de diferiţi autori pentru România. Prima plantă endemică semnalată, în ordine cronologică în PNR, este flămânzica (Draba dorneri) descoperită în 1858 de către Heuffel