Matematică, întrebare adresată de raulcorches90, 8 ani în urmă

Un referat despre aplicatiile matematice in agricultura ​

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Elprimoishere
1

Răspuns:

Numără oile

Explicație pas cu pas:

1,2,3,4,5,6,7,8.....

Răspuns de anonima9071
1

Răspuns:

Din cauză că, de cele mai multe ori în agricultură, avem mai multe variante de acţiune, va trebui să punem aceste variante în ecuaţie matematică pentru a putea decide care este cea mai bună. Şi ca în matematică, datele problemei sunt:

A. Ce se cunoaşte (sau elemente asupra cărora se poate interveni foarte puţin ori deloc)

- dorinţa sau necesitatea de a practica agricultura

- pământul de care dispunem

- condiţiile de climă caracteristice zonei în care lucrăm

- condiţiile macroeconomice

B. Ce se cere

- necesitatea de a obţine performanţă economică care să permită reluarea ciclului de producţie

Este în sarcina fermierului să găsească soluţia la problemă. Ori aceasta va fi posibil numai prin  optimizarea alocării resurselor şi a controlului costurilor, aplicând principiul: să aplicăm cele mai bune măsuri tehnologice raportate la condiţiile concrete din momentul posibilităţii executării. Dar aceste lucruri nu sunt tocmai uşor de făcut. Ele presupun cunoştinţe solide de tehnologii de cultură şi biologii ale plantelor pe care le cultivăm.

 

Praguri şi doze economice

Din considerentul că nivelul cheltuielilor cu pesticidele şi îngrăşămintele atârnă greu în ponderea costurilor, consider necesar să amintesc câteva noţiuni importante:

1. În cazul bolilor şi dăunătorilor - pragul economic de dăunare (sau P.E.D.) este pragul la care nivelul pagubei produsă de agentul fitopatogen egalează costul tratamentului fitosanitar (produsul ­ aplicarea). Combaterea se realizează numai la depăşirea P.E.D.

2. În cazul îngrăşămintelor - doza minimă economic (sau D.m.E.) este doza la care sporul de producţie adus de aplicarea îngrăşămintelor începe să depăşească costul fertilizării;

- doza optimă economic (sau D.O.E.) este doza la care sporul de producţie/kg îngrăşământ atinge un nivel maxim;

- doza maximă economic (sau D.M.E.) este doza la care, după depăşirea D.O.E., sporul de producţie/kg îngrăşământ începe să egaleze costul fertilizării.

Pentru stabilirea P.E.D. se au în vedere FRECVENŢA (numărul de plante atacate) şi INTENSITATEA (cât din plantă este atacată) atacului bolii sau dăunătorului. Prin înmulţirea valorilor acestor doi indicatori se obţine GRADUL DE ATAC. Prin practică s-au stabilit coeficienţi de transformare a gradului de atac în grad de pagubă, pentru a evalua mai uşor nivelul pierderii posibile.

Pentru a putea fi folosit operativ, în funcţie de agentul de dăunare, în practică P.E.D. se consideră a fi atins la un anumit număr de plante atacate sau la un anumit număr de dăunători/m.p.: 10-15% intensitate pentru septorioza grâului, sau peste 2 ploşniţe/m.p.

 

Să luăm ca exemplu cultura grâului

Această cultură are anumite caracteristici care influenţează apariţia şi evoluţia agenţilor fitopatogeni: densitate mare, durată de vegetaţie activă relativ scurtă, apropiere de sol, frunzele de la bază îmbătrânesc mai repede. La o cultură atacată de făinare în frecvenţă 25% (deci una din patru plante) şi intensitate 12,4%, gradul de atac  va fi de 3,1% iar gradul de pagubă va fi de 0,31%.

La o producţie estimată de 6.000 kg/ha vom pierde 18,6 kg grâu x 5.117 lei/kg = 95.176 lei/ha. Deci nu se justifică efectuarea nici unui tratament în această situaţie.

Dacă apar şi alţi agent fitopatogeni, observaţiile se fac şi pentru aceştia şi se cumulează. Decizia se ia în funcţie de rezultatul obţinut, de costurile unui tratament fitosanitar, dar şi de prognoza evoluţiei vremii care poate să frâneze sau să accelereze dezvoltarea agenţilor fitopatogeni.

De exemplu, dacă se adaugă şi fusarioza, la aceleaşi valori ale frecvenţei şi intensităţii, pierderea ar fi de 111,6 kg grâu x 5.117 lei/kg = 596.642 lei/ha, ajungând la 691.818 lei/ha.

Din aceste considerente apreciez a fi hazardată şi nejustificată economic recomandarea unora de a se face tratamente preventive la cultura grâului, precum şi afirmaţiile că au făcut în acest an trei tratamente preventive.

În privinţa aplicării îngrăşămintelor chimice cu azot, prin experienţe multianuale s-au stabilit următoarele valori (pe soluri cu fertilitate medie şi ridicată) pentru:

• D.m.E.: 80 kg s.a./ha;

• D.O.E.: 100 - 120 kg s.a./ha;

• D.M.E.: 135 - 140 kg s.a./ha.

 

Explicație pas cu pas:

Coroană?

Alte întrebări interesante