Religie, întrebare adresată de DanielaZimbru, 8 ani în urmă

Un referat despre Dumnezeu va dau puncte coroana și inimioara

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de siminaraceanu
4

Răspuns:

Dumnezeu este fie termenul prin care se face referire la divinitatea supremă a celor trei religii monoteiste avraamice: iudaism, creștinism, islam, fie un termen sinonim cu acela de „divinitate, zeitate, zeu/zeiță”. În general se poate determina la care dintre cele două sensuri se face referire într-un text prin faptul că în prima sa accepțiune termenul este scris cu majusculă, iar în cealaltă cu literă mică.

Parte a seriei despre

Răspuns de onina200109
2

Răspuns:

Dumnezeu este fie termenul prin care se face referire la divinitatea supremă a celor trei religii monoteiste avraamice: iudaism, creștinism, islam, fie un termen sinonim cu acela de „divinitate, zeitate, zeu/zeiță”. În general se poate determina la care dintre cele două sensuri se face referire într-un text prin faptul că în prima sa accepțiune termenul este scris cu majusculă, iar în cealaltă cu literă mică.

Deși Dumnezeu este dor unul, o recunoaștem cu totii, desi ii atribui poate alte nume, in functie de religie, cu totii avem propria definitie si perceptie a lui. Daca pentru copii este Doamne Doamne care-si trimite ingerii sa-i vegheze, pentru adulti este cel mai adesea singurul refugiu sigur, adapostul sperantei. Cand incepem sa credem in Dumnezeu? De cate ori ne pierdem credinta sau o neglijam, de cate ori o regasim, cum o pastram vie? Intrebari pe cat de multe, pe atat de sensibile si de delicate.

Nu-l vedem cu ochii fizici, nu-l simtim nici prin auz, nici prin vaz, nu-l putem pipai, dar nici nu putem vreo clipa sa-i negam existenta si sprijinul, ajutorul pe care ni-l da in fiecare secunda, de fiecare data raspunzand imediat rugamintilor noastre sincere. Asa cum copiii incearca sa “prinda” apa, din dorinta de a o simti material, de a avea sentimentul unui lucru solid, palpabil, la fel ne dorim si noi, desi adulti, sa-l simtit fizic, material pe Dumnezeu. Uneori se intampla miracole si stim ce el este la baza lor, dar cel mai adesea el este invizibil, dar omniprezent si omniscient, nimeni nu poate contesta asta.

Pentru toată înţelepciunea ei, omenirea este complet incapabilă să-l descopere pe Dumnezeu. Iată cum o spune Pavel: 1Cor.1:21 Caci întrucît lumea, cu întelepciunea ei, nu a cunoscut pe Dumnezeu în întelepciunea lui Dumnezeu...

Dacă este ca omul să-l cunoască pe Dumnezeu, “atîrnă de Dumnezeu să mărturisească despre Sine” (sau, “să aducă mărturie despre Sine”) (J.Calvin).

In concluzie, Biblia ne-a arătat limpede că “Dumnezeu nu s-a lăsat fără mărturie”. Astfel că în ciuda efectelor orbitoare ale păcatului, omul nu poate invoca ignoranţă completă faţă de Dumnezeu fiindcă prin revelaţia generală, Dumnezeu a dezvăluit omenirii destul din natura şi persoana Sa încît să-l recunoască, să i se arate recunoscătoare şi să-l glorifice.

Dar fiindcă revelaţia generală nu e îndeajuns, Dumnezeu a suplimentat-o cu o revelaţie de Sine mai mare şi mai definită, în care El s-a descoperit ca Mîntuitor al păcătoşilor prin Isus Hristos. Această revelaţie făcută în istorie şi întruchipată în Scriptură, revelaţie care dacă este primită, aduce mîntuirea. Mai este denumită “revelaţie specială” sau “distinctă”. Ea constă din declaraţia verbală explicită a tot ceea ce revelaţia generală descoperă despre Dumnezeu şi ne învaţă să recunoaştem revelaţia existentă în creaţie, în istorie, în conştiinţă, ca să ne deprindem să privim întreaga lume ca o scenă (amfiteatru) al gloriei lui Dumnezeu.

Trebuie să înţelegem că Hristos a venit într-o lume, la o umanitate care a fost deja găsită vinovată. Nu pentru că l-ar fi respins pe Acela despre care n-au auzit, ci pentru respingerea Tatălui care l-a trimis...

Una dintre cele mai clare afirmaţii ale Bibliei este aceasta: Nimeni nu este lipsit de mărturia existenţei Tatălui...nici chiar dacă a trăit într-o eră şi civilizaţie preistorică, sau păgînă.

Dumnezeu Tatăl s-a revelat pe Sine clar şi limpede fiecăruia, ne mai spune Scriptura...poate mai sînt multe locuri în lumea asta unde Evanghelia n-a ajuns, unde Biserica nu este prezentă, sau limbi în care Biblia să nu fie publicată, rămîn încă multe locuri îndepărtate şi izolate în lumea aceasta unde activitatea misionară a comunităţii creştine nu a ajuns, însă nu există loc pe această planetă unde Dumnezeu să se fi lăsat fără o mărturie a Sa. Creaţia şi conştiinţa stau mărturie !”.

Sper că te-am ajutat!


DanielaZimbru: mai lăsat masca la cât ai scris
Alte întrebări interesante