un referat despre fotbal
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Fotbalul este un sport de echipa ce se disputa intre doua echipe alcatuite din 11 jucatori fiecare. Se joaca cu mingea pe un teren dreptunghiular, acoperit cu iarba, cu cate o poarta la fiecare capat. Scopul jocului este de a inscrie goluri introducand mingea in poarta adversarului. In afara portarului, ceilalti jucatori nu se pot folosi de maini pentru a manevra mingea. Castigatorul meciului este echipa care a inscris mai multe goluri la incheierea partidei. De multe ori este cunoscut si sub numele de soccer, intrucat cuvantul fotbal se refera si la alte sporturi asemanatoare (fotbal american, fotbal australian)
Originile fotbalului se afla undeva in urma cu peste 2000 de ani. In 2004, forul ce guverneaza acest sport la nivel mondial FIFA (Federation Internationale de Football Association [1] a recunoscut China ca fiind locul de nastere al fotbalului. In jurul anului 200 i.e.n. chinezii jucau un sport asemanator numit cuju. Regulile au evoluat cu timpul, astfel ajungandu-se la sportul practicat astazi.
In primavara anului 2001, FIFA informa ca peste 240 de milioane de oameni joaca regulat fotbal, in peste 200 de tari de pe intreg globul. Regulile sale simple si echipamentul redus si ieftin, necesar practicarii fotbalului au contribuit, fara indoiala, la cresterea popularitatii sale. In multe zone ale lumii, fotbalul naste pasiuni enorme si joaca un rol foarte important in viata fanilor, a comunitatilor locale si chiar a natiunilor; este deseori numit cel mai popular sport din lume. Este recunoscut in multe tari drept: sportul rege.
Natura jocului
Un portar plonjand sa opreasca mingea ce se indreapta spre poarta sa.
Fotbalul se joaca dupa un set de reguli, cunoscute sub numele de Legile Jocului. Acestea sunt dezvoltate in continuare:
Doua echipe de cate 11 jucatori fiecare incearca sa loveasca o minge rotunda (mingea de fotbal), cu scopul de a o introduce in poarta adversa. Echipa care inscrie mai multe goluri pana la finalul jocului este declarata castigatoare; daca ambele echipe au marcat acelasi numar de goluri, meciul este considerat egal. Una din primele reguli este reprezentata de interzicerea atingerii intentionate a mingii cu mana in timpul jocului (exceptie fac portarii). Singura data cand jucatorul se poate folosi de maini este atunci cand arunca de la margine (executa un aut). In rest, jucatorii se pot folosi de orice parte a corpului pentru a directiona mingea.
Jucatorii se pot apropia de poarta adversa astfel: prin dribling (alergarea cu mingea la picior); prin pasarea mingii intre coechipieri; si prin sutarea acesteia spre poarta. Jucatorii adversi pot recupera mingea prin interceptarea unei pase sau prin deposedarea adversarului. Contactul fizic este limitat.
Jocul se opreste doar in momentul in care mingea paraseste cu intreaga circumferinta o linie ce marcheaza terenul (fie pe pamant, fie in aer) sau cand arbitrul fluiera. Jocul se reia prin diferite metode, analizate in continuare.
De obicei, intr-un meci disputat la un nivel profesionist se inscriu putine goluri. De exemplu, in prima divizie engleza (Premier League), in sezonul 2004-2005, s-au marcat, in medie, 2,57 de goluri pe meci. In plus, 88% din jocuri s-au incheiat cu mai putin de 4 goluri marcate. Dar doar 8% din partidele disputate s-au terminat fara gol marcat.
Tactici
Legile jocului nu impun o alta pozitie ocupata in teren de vreun jucator, in afara celei de portar. De-a lungul timpului au aparut o serie de pozitii specifice. Acestea sunt:
- fundas - jucator specializat in prevenirea incercarilor de a marca ale adversarilor;
- mijlocasul - jucator care organizeaza jocul ofensiv al echipei si ofera pase decisive atacantilor; totodata el ajuta aparatorii, incercand sa opreasca atacurile adverse inca de la inceput;
- atacantul - jucator al carui principal rol este acela de a marca goluri.
Aceste pozitii sunt impartite la randul lor, dupa timpul petrecut de un jucator intr-o anumita parte a terenului de joc. De exemplu, exista fundasi centrali, sau mijlocasi stanga.
Dupa cum am mai spus, aceste pozitii nu sunt restrictionate de reguli, iar fotbalistii sunt liberi sa-si schimbe pozitiile in timpul jocului. Acest lucru se aplica si portarilor, care desi in marea majoritate a timpului se afla in preajma portii proprii, pot participa oricand la jocul ofensiv al echipei. Cele mai intalnite cazuri sunt la loviturile libere sau la cornere.
Dispunerea jucatorilor pe teren se numeste asezare tactica. Exemple de asezari tactice: 4-4-2 (4 fundasi, 4 mijlocasi, 2 atacanti); 4-5-1.
Stabilirea asezarii tehnico-tactice a echipei intra in subordinea antrenorului.