Question

un text despre un
om da zapada

Answer 1

Erea o zi friguroasa de iarna . Eu împreună cu prietenii mei ne-am dus afară să ne jucăm.Noi ne-am bătut cu bulgări de Zăpadă,ne-am dat cu săniuța si intr-un final am construit un om de zăpadă.I-am pus cărbuni în loc de gura si ochii,un morcov în loc de nas, o pălărie si un fular.se făcuse întuneric și ne dusem toți la casele noastre.Ma uităm mereu pe geam să văd ce face prietenul nostru omul de zăpadă.Pana la urma m-am culcat si cand m-am trezit nu mai erea acolo.De atunci nu am știut unde sa dus.
Sper ca te-am ajutat!

P.S Lasă un mulțumesc pentru că mă motivează sa dau si mai multe răspunsuri! ^_^

Answer 2

Am rostogolit câţiva bulgări mari de zăpadă şi i-am aşezat unul peste altul făcând un om de zăpadă.I-am pus un morcov drept nas şi doi biscuiţi în loc de ochi. I-am pus nişte beţe în loc de braţe şi o pelerină cu steluţe de turtă dulce pe umeri. Omul de Zăpadă s-a sucit puţin, şi-a privit pelerina şi a spus încântat:
- Acum unde mergem să ne distrăm?
- Să mergem la grădina zoologică, am spus eu entuziasmat.
- N-am fost niciodată... dar oare animalele ce vor zice dacă merg acolo?
- Ce să zică? Nimic...
- Dar ce vor crede că sunt, om sau animal?
- Eşti om cu siguranţă, doar că eşti din zăpadă...
- Atunci, să mergem! Cum ajungem acolo?
- Mama nu va vrea să ne ia în maşina ei, că-i faci apă în maşină, aşa că vom merge pe jos, apoi luăm trenuleţul, are vagoane descoperite.

Am luat trenuleţul şi am ajuns. Grădina zoologică era aglomerată ca un oraş iarna, când vin sărbătorile.
- Să mergem la păsări mai întâi!, a zis Omul de Zăpadă.

Am intrat în casa păsărilor. Păsările l-au întâmpinat pe om bătând din aripi şi dansând în jurul lui. Un sticlete i s-a aşezat pe un braţ. Apoi am trecut pe la căprioare. Căprioarele au înălţat capetele, curioase şi au defilat prin faţa omului de zăpadă privindu-l cu atenţie. Apoi am fost la maimuţe. O familie de urangutani se distra. Deodată se opriră din joc. Mama urangutan se uita la omul de zăpadălegănându-şi strâns bebeluşul. Tatăl urangutan se apropie de noi, apoi îl înşfăcă pe neaşteptate pe om şi fugi cu el într-un copac. Am strigat şi au venit îngrijitorii şi le-am explicat că urangutanul l-a răpit pe prietenul meu, Omul de Zăpadă. S-au dus şi l-au recuperat din labele urangutanului. Au zis:
- Ce animal drăgălaş! Va stârni interesul copiilor!
- Nu sunt animal, a protestat Omul de Zăpadă, sunt om, doar că sunt din zăpadă!
- Este un om, da, nu vedeţi că este un om? am intervenit şi eu.

Dar nu i-am convins, nici eu, nici Omul de Zăpadă. L-au pus într-o cuşcă pe care au scris Omul de Zăpadă. Şi a rămas acolo, cu sticletele pe un braţ, împărţind cu el biscuiţii de pe pelerină. M-am dus şil-am vizitat în fiecare zi ducându-i îngheţată, pepsi cu gheaţă, biscuiţi... Până când s-a topit.

E lunga  , frumoasa si amuzanta :)) (asa cred eu) 
Sper ca te-am ajutat