URGENT!! DAU 50 DE PUNCTE PLUS COROANĂ!!
REZUMATUL TEXTULUI DE LA APENINI PANA LA ANZI ( povestire lunara) DE CUORE...
MULȚUMESC ANTICIPAT!
Răspunsuri la întrebare
În acelaşi timp, el muncea, era mulţumit de felul cum îi mergeau treburile şi traia cu nadejdea ca nevasta i se va întoarce cat de curand, deoarece casa parea goala fara dansa şi baiatul cel mic, care iubea foarte mult pe mama sa, era mereu trist şi nu se putea obişnui culipsa ei.
Din cand în cand, întorcandu-şi privirea în dreapta şi în stanga, el vedea alte strazi, care se întindeau şi ele fara sfarşit, tot cu case mici şi albe, tot înţesate de lume şi de caruţe şi taiate în fund de linia dreapta a nemarginitei campii americane, uniforma ca orizontul marii.
Baiatul îi mulţumi, fara sa poata gasi un cuvant mai mult. Ieşi cu traista sa şi luandu-şi ziua buna de la mica lui calauza, porni încet pe drumul spre Boca, strabatand oraşul cel mare şi plin de zgomot cu inima cuprinsa de o adanca mahnire.Tot ce i se întampla din minutul acela pana a doua zi seara, îi ramase încurcat în minte, ca un vis urat, atat era de obosit şi de disperat.Dupa ce dormi noaptea într-o odaiţa de carciuma din Boca, alaturi de un hamal de la port, şi dupa ce îşi petrecu mai toata ziua stand pe o gramada de barne în faţa portului, ameţit la vederea atator vase, corabii şi vaporaşe, se pomeni şi el îmbarcat pe o luntre cu panze, ncarcata cu pometuri, manuita de trei genovezi voinici şi parliţi de soare, şi plutind spre oraşul Rosario.
Luntrea înainta încet, luptand cu acea nemarginita întindere de apa. Trecea printre nişte insule lungi, cuiburi de şerpi şi de tigri, înţesate cu portocali şi cu salcii, care semanau a paduri plutitoare; uneori intra în canale stramte de parea ca n-o sa mai poata ieşi de acolo, alteori se pomenea într-un vast spaţiu de apa ce avea înfaţişarea unor lacuri mari şi liniştite; apoi iaraşi printre insule, canale şi boschete enorme, de o vegetaţie încantatoare.
Erau tot acele strazi nesfarşite, drepte, cu casele mici şi albe, încrucişate în toate direcţiile, cu mii de fire telegrafice şi telefonice pe deasupra acoperişurilor, care pareau mari panze ţesute de paianjen; apoi un amestec şi un zgomot de oameni, de cai şi de carute.