.....urgent , marchez ca cel mai bun , și puncte.
Scrieți că un eseu , impresii, ce ti a plăcut în filmul românesc ,,Stefan cel Mare
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Prof.
Pintilie Nicolae
Şcoala cu clasele I-VIII Tătăruşi
ŞTEFAN CEL MARE – PAVĂZA CREŞTINĂTĂŢII
Domnia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (12 aprilie 1457 – 2 iulie 1504) a reprezentat în istoria poporului român o etapă de acţiuni istorice majore, dar şi de înflorire culturală, etapă în care Moldova s-aafirmat ca pavăză a creştinătăţii în faţa expansiunii otomane.În întreaga sa istorie, Moldova nu a avut un alt voievod de valoarea lui Ştefan, căruia posteritateai-a conferit numirea de
„cel Mare şi Sfânt”
graţie nu numai victoriilor sale împotriva duşmanilor sau asimţului său de justiţie, ci şi evlaviei şi credinţei sale creştine ortodoxe, manifestate permanent, atât în urmaînfrângerilor suferite, cât şi a victoriilor sale împotriva duşmanilor. În toate împrejurările, Ştefan îşi arătarecunoştinţa faţă de Dumnezeu. Portretele care s-au păstrat, fie pictate pe ziduri de biserici sauevangheliare, fie brodate pe epitrahile sau acoperăminte sfinţite îl înfăţişează pe domn îngenunchiat înrugăciune, implorând ajutorul dumnezeiesc sau mulţumind pentru intervenţia divină. El însuşi îşi consideradomnia hărăzită prin voia lui Dumnezeu:
„Noi sîntem domn al ţării Moldovei din voia lui Dumnezeu”
1
.Deasemenea, atât victoriile, cât şi înfrângerile în luptele cu duşmanii ţării le considera hărăzite de divinitate.Spre exemplu, în pisania bisericii din Bădăuţi (Milişăuţi), el afirma categoric că
„Dumnezeu ajutat-a luiŞtefan Voievod de a învins pe Basarab”
2
. Referindu-se la înfrângerea din 1476, Ştefan mărturisea în pisania bisericii din Războieni
că
„...prin voia lui Dumnezeu, creştinii au fost biruiţi de către păgâni”
3
.De altfel,credinţa sa în ajutorul lui Dumnezeu şi al sfinţilor, mai ales al Sfântului Gheorghe sau al SfântuluiProcopie, a constituit mereu un imbold spiritual în timpul luptelor cu năvălitorii. Izbânzile asupraduşmanilor nu le datora iscusinţei sale, ci intervenţiei divine, idee subliniată, de nenumărate ori, atât înactele domneşti, cât şi în Letopiseţul anonim al Moldovei, cunoscut şi sub numele de Letopiseţul de laBistriţa (1359 – 1507).Ştefan cel Mare şi Sfânt a sprijinit şi a organizat Biserica Ortodoxă din Moldova, făcându-inumeroase danii, punându-i în posesie prin hrisoave domneşti, sate, moşii, vii, mori şi alte averi, cerând înschimb,
„să fie pomenit, cât timp va fi în viaţă, odată pe săptămână, joi seara la paraclis şi vineri seara laliturghie, iar după moarte, vineri seara la parastas şi sâmbătă la liturghie”
4
. În urma fiecărei victoriiobţinute, dar şi a înfrângerilor, Ştefan cel Mare obişnuia să construiască biserici şi mănăstiri, ca expresie aevlaviei şi a recunoştinţei sale faţă de Dumnezeu. Astfel, biserica din Războieni a
Explicație:
Sper sa fie folositor