!!!urgent ....!!!mi puteti face un referat despre peștera limanu, ialomicioara sau focul viu... va rog...
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Una dintre veritabilele comori ale Apusenilor, prea puţin promovată, este Peştera Focul Viu. Denumită şi ”Gheţarul de la Focul Viu”, peştera poate fi vizitată relativ uşor cu acces atât din Bihor, cât şi din Alba. Denumirea vine de la decorul creat de razele de soare pe gheţar atunci când pătrund în peşteră printr-o fereastră din tavan.
Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de metri spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni, este compusă din două săli, iar accesul în interior se face pe o scară de lemn. Sala Mare, cu o înălţime de 46 metri şi o lungime de 68 metri, adăposteşte în mijloc un impresionant gheţar de 25.000 de metri cubi. Acesta este al treilea gheţar ca mărime din România, după celele de la Peştera Scărişoara şi Peştara Borţig. Bolta Sălii Mari este parţial deschisă printr-o fereastră largă.
În spatele Sălii Mari, există grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peşterii: Focul Viu. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conţine mai multe formaţiuni de stalagmite. În descrierile mai vechi, obiectivul natural purta numele de ”Peştera Eschimoşilor”. De peştera Focul Viu sunt legate numeroase legende. Una spune că, în trecutul îndepărtat, aici era ascunsă comoara lui Decebal, iar câţiva uriaşi o păzeau de hoţi.
Este o peşteră micuţă, alcătuită din două săli, prima şi cea mai mare fiind ocupată de imensul bloc de gheaţă. Tavanul acesteia este spart de o fereastră de mari dimensiuni prin care au căzut înăuntru buşteni, frunze precum şi zăpadă din exterior, care au format o movilă mare. Prin tavanul peşterii pătrunde suficientă lumină pentru a dezvălui grupurile de stalagmite de gheaţa aflate în partea opusă intrării în peşteră. De altfel, în jurul orelor prânzului, razele de soare pătrund prin fereastră creând un decor feeric. Explicaţia existenţei blocului de gheaţă în peşteră este dată de două elemente: fereastra din tavan favorizează acumularea aerului rece, iar lipsa ventilării în peşteră menţine aerul rece captiv tot timpul anului”, astfel este descrisă peştera pe site-ul Parcului Natural Apuseni.Vizitarea peşterii se poate face şi în cadrul unui circuit ce cuprinde mai multe obiective de pe Valea Galbenei. ”De la locul de popas se poate coborî până jos la gura peşterii, unde este amenajat un balcon din lemn din care se pot admira formaţiunile de gheaţă. Sala mare este ocupată în centru de o imensă movilă de lemne putrede, acoperite de gheaţă şi zăpadă, căzute prin larga fereastră din tavan, prin care pătrunde lumina. Podeaua peşterii o formează un masiv de gheaţă care ocupă întreaga sală şi pe care se află stalagmite şi coloane de gheaţă. Este recomandabil ca vizitarea Gheţarului să se facă în jurul prânzului, când soarele care pătrunde prin spărtura din tavan produce jocuri de lumini foarte frumoase, de unde şi denumirea gheţarului”, se precizează în ghidul Salvamont, care descrie circuitul turistic ce are ca plecare cabana Padiş.