Limba română, întrebare adresată de Utilizator anonim, 9 ani în urmă

Va rog ajutor.....
Avem fragmentul :
Era de cu seară. Ene Lelea, ieşit în curtea gospodăriei, asculta vuietul Buzăului scăpat din
gheţuri. Sufla austrul. Luna, subţire, scorojită ca o lipie arsă, văruia fruntea casei cu cerdac şi două
turnuleţe de tablă. Un nor, ca o culme de negură, zăbovea peste livadă. Trei stele, aşezate în triunghi,
scânteiau cu luciri minerale în dunga de zăpadă de lângă scara magaziei. Mirosea a mraniţă*, a coajă
de copac şi a boştină** fiartă. Într-un colţ al grădinii, printre frunzele putrede, destrămate, mijea firul
ierbii. Adulmecându-i izul înţepător şi dulce Ene Lelea zâmbi, fascinat de minunea primăverii. Trecu în
poarta grădinii şi se sprijini cu braţele pe gardul de nuiele. În faţa lui, la vreo sută de metri, pe buza
malului, apăru dintre mărăcinuşuri o vulpe, cu coastele năpârlite şi coada stufoasă, sclipind roşcat. Se
furişă sprintenă printre două muşuroaie făcute de hârciogi şi se opri între doi pruni, cu botul întins în
vânt. Ene Lelea abia acum o zări. Sta neclintită, pe labele dinapoi şi asculta. Vântul îi umflă părul de pe
ceafă, vânăt şi-i gâdilă nările.
– Încotro, cumătră? întrebă Ene Lelea şi fluieră după câini.
Un dulău lătră gros, hodorogit, între căpiţele de fân, vulpea strănută, înveselită parcă de
răguşeala duşmanului ei, se răsuci şi dispăru în josul malului.
„Am scăpat-o, se necăji Ene Lelea, dar mâine seară stau la pândă.” Auzi ţipătul prelung şi
straniu al unei păsări poposite în vărsătura Buzăului şi se-nfioră. Sângele-i goni spre inimă, într-o
zvârcolire dureroasă care se risipi în toate fibrele trupului, tulburătoare. Pe urmă se simţi uşor şi
dogorind şi-i veni să râdă. Dinţii îi luciră sub mustaţa blondă, albi ca şi capacul tabacherii de os pe
care-o învârtea uitat în mâini. Îl pătrunsese brusc o veselie neînţeleasă ca după o noapte de somn bun, şi
porni să dea ocol curţii tăvălite în văpaia lunii, cu miile ei de lucruri care altădată nu atrăgeau luareaaminte
prin nimic, iar acum se impuneau ochiului, învăluite într-un farmec aparte, duios, uimind sufletul
şi chemându-te să te apleci asupra lor, să le mângâi.

Din acesta identifica 5 cuvinte din campul lexical al naturii.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de HELP4HELEN
0
Cuvintele sunt : seară , vuiet , lunii , nor, culme , zăpadă , austrul, păsări, frunzele ....
Alte întrebări interesante