Question

VA ROG AM MARE NEVOIE DE AJUTOR!
Lăsându-te la vale pe şoseaua care pleacă din Slatina, având la dreapta zăvoaiele Oltului şi la stânga şiruri de dealuri cu porumbişti, dacă goneşti cu patru cai, în trei ceasuri soseşti în Necule, comună mare, de trei mii de suflete, şi reşedinţă de subprefectură a plăşii Dumbrăvile.

În Necule se află, pe lângă taftul subprefecturii, judecătoria de ocol cu un judecător, un ajutor şi un copist cumulând şi slujba de uşier.

În Necule furnică o mulţime de avocaţi, foşti perceptori, foşti judecători, foşti ajutori de judecători şi foşti pomojnici în plasa Dumbrăvile.

Ţăranii şi peste cincisprezece proprietari cultivă viile care ţin poşti întregi de-a lungul Oltului, de-a dreapta şi de-a stânga şoselei judeţene. Proprietarii, moşnenii şi ţăranii stau binişor de pe urma vinului pe care-l petrec în judeţele Argeş şi Muscel.

În Necule e mişcare, e viaţă, sunt patimi politice, sunt partide, şi sunt multe, dar mai toate partidele trec de partea subprefectului, care trece de partea prefectului, iar prefectul, bineînţeles, de partea guvernului.

Mai toate partidele funcţionăraşilor, de câte cinci până la zece persoane, când se schimbă guvernul, vorbesc la fel; fac roată în jurul zapciului şi mai ales a d-lui prefect, şi discursurile lor sunt parcă gândite, scrise şi zise de un singur om, atât de mult se potrivesc.

Începe un avocat, nădăjduind la judecătoria de ocol.

– Ei, acum mai răsuflăm şi noi, d-le subprefect, mai răsuflăm şi noi…

– Da, mai răsuflăm şi noi, răspund ceilalţi.

Avocatul urmează, privind vesel împrejur:

– Am luptat mult, mult de tot; în sfârşit am zdrobit hidra despotică a libertonilor, aruncând-o cu capul în pulbere şi noroi…
– Nu mai era dreptate pe pământ… [...]
În capul satului, de-a stânga şoselei judeţene, se ridică casa noului subprefect, a domnului Niţă Candel, proprietar al unei sfori din Necule... E una din cele cinci-şase minuni din Necule. Celelalte locuinţe? Aproape toate sunt bordeie învelite cu pământ, că dacă n-ai vedea coşurile, înfipte în spinarea lor pleoştită, n-ai şti unde se adăpostesc.
S-a înnoptat. Casele prefectului sunt luminate. In jurul meselor, partizanii suprefectului, partizani din toate partidele... uniti mai cu seama de noul suprefect.
(B.St. Delavrancea, Inainte de alegeri)


1. Identifica in text , un cuvant care contine diftong si un cuvant care contine vocale in hiat.

2. Explica rolul virgulelor din structura - Da, mai rasuflam si noi, raspund ceilalti.

3. Rescrie din text, cate o structura care exprima spatiul si timpul in textul dat.

4. Numeste doua moduri de expunere identificate in textul dat.

5. Comenteaza, in cinci-sase randuri, rolul descrierii in fragmentul de text citat.


B. Redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25de randuri), in care sa argumentati ca textul ( Inainte de alegeri de B. St. Delavrancea, apartine speciei literare nuvela. ( NUMAI DACA VRETI O FACETI)

Answer 1

Nuvela este specia epica, culta, de dimensiuni medii, in care autorul surprinde viata unui personaj aflat intr-un moment de criza.
Astfel, sustin ca frangentul din opera........ se incadreaza fara echivoc in specia nuvela.

Un prim argument este utilizarea naratiunii ca mod de expunere dominant pentru a prezenta fapte si evenimente. ( dai 2 exemple ) . De asemenea, remarcam ca autorul este unui de tip obiectiv, el utilizand forme verbale de persoana a treia (s-a innoptat, se ridica, etc). Pe de alta parte, identificam prezenta dialogului. el are rolul de a stabili raporturile dintre personaje si de a dinamiza ritmul actiunii.

Un alt argument este ca accent cade asupra eroului( personajul principal). el este carcterizat complex si avre o viata interioara intensa. ( exemple)

In concluzie, putem mentiona ca opera...este o nuvela,

a) 1. soseaua- diftong
viile- hiat
2.Virgulele au rolul de a separa vorbele personajului de interjectia "da", cat si de constructia incidenta "raspund ceilalti".
3. tot primul paragraf este structura ceruta.
4. dialogul si naratiunea
.5 Descrierea are rolul de a introduce cititorul in universul rural surprins in opera. De asemenea, ea poate si considerata si un mod de caracterizare indirecta pentru personajele prezentate.