Va rog am nevoie de o compunere in care sa prezinti caracteristicile operei epice asa cum sunt evidentiate in textul Doua loturi din clasa aVII-a
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
În opera epică gândurile și ideile autorului sunt exprimate în mod indirect prin intermediul acțiunii și al personajelor, personaje care variază în funcție de operă: astfel sunt unele în care există o mulțime de personaje, cum ar fi basmul sau romanul și există unele în care nu sunt atât de multe personaje de obicei, precum nuvela.
Toate operele epice sunt în proză, cu excepția câtorva precum fabula ( aceasta fiind cea mai cunoscută ) care sunt în versuri. Și în nuvela ” Două loturi ” personajele nu sunt o varietate, ele fiind reprezentate de vreo șapte persoane, dintre care majoritatea fiind secundare: domnul Lefter Popescu, personajul principal și soția sa, domnul căpitan Pandele, comisarul Turtureanu, domnul Georgescu, șeful lui Popescu și chivuțele.
Opera epică are acțiunea construită și bazată pe momentele subiectului respectiv: expozițiunea, care în nuvela ” Două Loturi ” ar fi reprezentată de faptul că aflăm că Lefter și-a cumpărat două bilele la loterie, cu bani împrumutați de la căpitanul Pandele. Acesta este anunțat de căpitan că biletele au fost câștigătoare, însă nu le mai găsește și începe să le caute cu disperare. Apoi urmează intriga: Aflăm încă de la început despre căutările disperate ale lui Lefter Popescu, în scopul găsirii biletelor la loterie, nuvela numărându-se printre puținele opere literare ale căror subiect începe cu intriga și nu respectă întocmai procedeul. Desfășurarea acțiunii ni-l prezintă pe Lefter răscolind casa pentru a găsi loturile și își aduce aminte că le lăsase într-o jachetă cenușie, încă nu o mai găsește și află de la soția sa că a vândut-o unor chivuțe pentru niște farfurii. Acesta face o criză și sparge toate farfuriile, dojenindu-și nevasta și pleacă în căutarea țigăncilor, însă este anunțat de șeful său că a lipsit prea mult de la servici, el fiind ocupat cu biletele și că s-ar putea să își piardă slujba dacă nu va veni de îndată să-și facă datoria pentru care este plătit. Punctul culminant îl reprezintă momentul în care se întoarce de la chivuțe, fără vreun succes în găsirea biletelor și dă de ele într-un dosar de la muncă. Își dă demisia printr-o scrisoare ironică și fuge spre loterie cu biletele, însă află că acestea sunt invalide, numerele fiind exact viceversa, adică numerele pentru potul cel mare fiind cele de la cel mic și invers. După care devine agresiv cu angajatul și apoi își manifestă regretul după ce este dus cu forța de acolo de un paznic. Iar deznodământul îl lasă pe cititor în suspans, autorul spunând că nu știe ce s-a întâmplat cu personajele despre care a vorbit sau unde sunt și cum o duc acum, dându-i posibilitatea cititorului să-și facă propriul film. Astfel vedem că o operă epică estre structurată pe momentele subiectului și nu poate fi creată fără de aceasta.
În opera epică acțiunea este plasată în timp și spațiu și remarcăm prezența naratorului, prin folosirea verbelor la persoana a III-a ( narator obiectiv ) și la persoana I ( narator subiectiv ) .
Modul predominant de expunere în opera epică este narațiunea, care prezintă relatarea întâmplărilor în ordine cronologică, îmbinată ici-colo cu dialogul, pentru dinamizarea acțiunii sau descrierea, folosită în prezentarea cadrului acţiunii şi descrierea atmosferei, respectiv în caracterizarea personajelor.
Sper că e suficient și că te-am ajutat.
Toate operele epice sunt în proză, cu excepția câtorva precum fabula ( aceasta fiind cea mai cunoscută ) care sunt în versuri. Și în nuvela ” Două loturi ” personajele nu sunt o varietate, ele fiind reprezentate de vreo șapte persoane, dintre care majoritatea fiind secundare: domnul Lefter Popescu, personajul principal și soția sa, domnul căpitan Pandele, comisarul Turtureanu, domnul Georgescu, șeful lui Popescu și chivuțele.
Opera epică are acțiunea construită și bazată pe momentele subiectului respectiv: expozițiunea, care în nuvela ” Două Loturi ” ar fi reprezentată de faptul că aflăm că Lefter și-a cumpărat două bilele la loterie, cu bani împrumutați de la căpitanul Pandele. Acesta este anunțat de căpitan că biletele au fost câștigătoare, însă nu le mai găsește și începe să le caute cu disperare. Apoi urmează intriga: Aflăm încă de la început despre căutările disperate ale lui Lefter Popescu, în scopul găsirii biletelor la loterie, nuvela numărându-se printre puținele opere literare ale căror subiect începe cu intriga și nu respectă întocmai procedeul. Desfășurarea acțiunii ni-l prezintă pe Lefter răscolind casa pentru a găsi loturile și își aduce aminte că le lăsase într-o jachetă cenușie, încă nu o mai găsește și află de la soția sa că a vândut-o unor chivuțe pentru niște farfurii. Acesta face o criză și sparge toate farfuriile, dojenindu-și nevasta și pleacă în căutarea țigăncilor, însă este anunțat de șeful său că a lipsit prea mult de la servici, el fiind ocupat cu biletele și că s-ar putea să își piardă slujba dacă nu va veni de îndată să-și facă datoria pentru care este plătit. Punctul culminant îl reprezintă momentul în care se întoarce de la chivuțe, fără vreun succes în găsirea biletelor și dă de ele într-un dosar de la muncă. Își dă demisia printr-o scrisoare ironică și fuge spre loterie cu biletele, însă află că acestea sunt invalide, numerele fiind exact viceversa, adică numerele pentru potul cel mare fiind cele de la cel mic și invers. După care devine agresiv cu angajatul și apoi își manifestă regretul după ce este dus cu forța de acolo de un paznic. Iar deznodământul îl lasă pe cititor în suspans, autorul spunând că nu știe ce s-a întâmplat cu personajele despre care a vorbit sau unde sunt și cum o duc acum, dându-i posibilitatea cititorului să-și facă propriul film. Astfel vedem că o operă epică estre structurată pe momentele subiectului și nu poate fi creată fără de aceasta.
În opera epică acțiunea este plasată în timp și spațiu și remarcăm prezența naratorului, prin folosirea verbelor la persoana a III-a ( narator obiectiv ) și la persoana I ( narator subiectiv ) .
Modul predominant de expunere în opera epică este narațiunea, care prezintă relatarea întâmplărilor în ordine cronologică, îmbinată ici-colo cu dialogul, pentru dinamizarea acțiunii sau descrierea, folosită în prezentarea cadrului acţiunii şi descrierea atmosferei, respectiv în caracterizarea personajelor.
Sper că e suficient și că te-am ajutat.
mateighiorghe0:
cum sa iti dau puncte ?
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă