Question

Va rog am nevoie de o poveste scrisa de voi sa aiba 15/20 de pagini 5 personaje si titli

Answer 1

    -Doamnă , vă rog frumos să mă ascultați , am venit tocmai de la granița dintre Ținutul Mistic și țara Normandia în căutarea unui loc unde aș putea să muncesc ca să-mi croiesc și eu un drum în viața aceasta. Ați putea să mă ajutați , stimată doamnă?
    -De ce aș vrea să ajut un străin , care mai este și singuratic? a spus doamna cu venin în voce.
    -Bine... Vă respect decizia! spuse și se îndreaptă spre ținutul următor: Ținutul Exilaților.


     Ținutul Exilaților era un loc foarte puțin populat , dar și acei puțini oameni aveau dreptul la viață. Cu toate că nu era foarte locuit , cei care au trecut vreodată prin ținut vor vrea să se întoarcă des , cât de des pot ei , pentru că sunt niște peisaje de neuitat. Despre acest loc au fost scrise multe povești de groază , cum că cei care vor păși în ținut o să dispară pentru totdeauna sau că este un loc asemănător Triunghiului Bermudelor , când de fapt este un loc scos din poveștile cu prinți si prințese.
     Peste câteva răsărituri de soare a ajuns și Lucas în ținut. Era exact cum citise într-o carte , parcă scos din basme! Totul era foarte colorat și multe specii de animale , pe care le-a vazut doar în cărți , mișunau pe ici-colo doar ca să se mai distreze și ele. Erau iepurași cu 4 urechi și doua codițe sau căței mov cu pete roz , dar și pisicuțe cu câte un desen specific , cum ar fi: inimi colorate , fluturi multicolori , frunze de arțar , steluțe sclipitoare și multe altele.
     A mai mers câteva zeci de minute în căutarea unui om sau a unei creaturi vorbărețe. Mergând și tot mergând așa , dintre copaci s-a ivit o căsuță sărăcăcioasă , dar frumoasă în felul ei. Nu avea niciun fel de gard , deoarece ținutul însuși îi era gard , fiind o pădure mare și deasă. Când a ajuns în fața ușii casei a bătut cu sfială. În fața ușii apăru îndată o fetiță de vreo 6 ani , îmbrăcată ca o adevărată prințesa , cu o rochiță roz-pal , cu volănașe mari până în pământ , cu ochii albaștrii ca cerul și cu parul auriu frumos pieptănat și prins cu o fundă micuță de aceeași culoare ca rochița. Aceasta îi grăi:
    -Bună ziua , stimate domn! Cu ce vă pot ajuta? a spus ea cu o gingașie in voce de nedescris.
    -Bună , frumoșico! O poți chema puțin pe mama ta?
    -Desigur , stați doar puțin!
     Peste câteva minute sosi și mama fetei , care mă așteptam să fie îmbracată precum fiica ei , dar defapt aceasta era îmbracată cu o rochie , care arăta mai mult a cârpă , rupta in anumite colțuri și peticită în altele , dar având o pereche de ochi albastrii și niște cârlionți care ar pacăli foarte usor orice bijutier că sunt fire de aur pur.
    -Bună ziua! Cu ce va pot ajuta? a întrebat și ea la fel de politicoasă ca fata ei.
    -Bună , aș dori să muncesc și eu pentru a-mi câștiga traiul , mă puteți ajuta? a întrebat Lucas cu nesiguranță în voce.
    -Tare aș vrea să pot , domnule , dar toți banii pe care îi aveam i-am dat ca să-i pot cumpara fetitei mele tot ce si-a dorit.