Limba română, întrebare adresată de Utilizator anonim, 8 ani în urmă

. VA ROG. dau 50 de puncte
Comentati semnificatiile titlului operei literare "Dorinta" de Mihai Eminescu :

. Dorinta
Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;

Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de EagleEyes
10

Salut !

❁❁❁❁❁

╔════════❀

În opinia mea, opera literară Dorința, scrisă de Mihai Eminescu, aparține genului liric, titlul acesteia este sintetic, sintagma exprimând, la nivel metaforic, iubirea infinită proiectată pe fundalul unei naturi feerice sugerând o poveste de dragoste. Substantivul comun din titlu face referire la trăsătura esențială a poeziilor eminesciene: dorința de singurătate.

În primul rând, simbolul paratextual se află în concordanță cu tema textului, iubirea și natura în care gesturile celor doi îndrăgostiți se împletesc într-un ritual al înțelegerii și al armoniei depline, fiind o cale de cunoaștere, și sintetizează mesajul referitor la locul ocupat de erotică în creația eminesciană. Monologul adresat al eului liric, prezent în text prin mărcile lexico gramaticale specifice: să alergi, să cazi, să desprind, să ridic - reprezintă suita de verbe la modul conjunctiv prezent pentru nuanțarea mișcarea, dar o și individualizează.

În al doilea rând, relația dintre titlu și textul poetic se realizează și la nivel expresiv. În realizarea tablourilor, autorul se remarcă printr-o mare precizie. Detaliile reliefează aspectul particular, inconfundabil, al peisajului eminescian. Regăsim, astfel, în prima strofă chemarea, imaginea naturii ce se conturează prin personificarea: „ izvorul / Care tremură pe prund ” și „ îngânați-ne-vor c-un cânt ” din strofa a V-a. Personificarea cu valoare de metaforă: „ codrul bătut de gânduri ”, ajută la descoperirea ideii poetului și este o interfață de planuri om-natură. Repetițiilevom fi singuri - singurei ”, „ or să cadă rânduri - rânduri ” și aliterațiile: „ vom visa un vis ”, „ blândă batere ” dau o muzicalitate aparte versurilor, sugerând armonia care există întrei cei doi îndrăgostiți.

În concluzie, titlul operei literare este o metaforă care se referă la sursa frumuseții iubitei, aflându-se în strânsă legătură cu mesaul acesteia, prin care eul își transmite în mod direct sentimentele către cea care îi eternizează existența prin dorința de iubire.

╚════════❀

★ Ne aducem aminte:

  • Titlul unei opere literare reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte care sintetizează mesajul textual. Acesta poate fi analitic - alcătuit din mai multe cuvinte sau sintetic - alcătuit dintr-un singur cuvânt; denotativ - sens concret sau conotativ - sugerează anumite interpretări legate de text.
  • Etapele pentru analizarea unui titlu sunt: precizarea structurii acestuia, precizarea ideii transmise de text, stabiliarea legăturilor cu textul - în ce măsură titlul se regăsește în text, care sunt secvențele care fac referire la acesta.
Anexe:
Alte întrebări interesante