Va rog, e urgent !
Dau coroana !!
Răspunsuri la întrebare
Șerpii, cunoscuți și sub numele de ofidieni, sunt reptile cu solzi a căror principală caracteristică este mobilitatea unică a oaselor faciale, forma lungă a corpului și lipsa membrelor. Capul, trunchiul și coada sunt acoperite de solzi duri. Partea caracteristică a scheletului unui șarpe este craniul: articulațiile maxilarelor au un ligament extrem de elastic, ceea ce le conferă o mobilitate extraordinară. Astfel se explică de ce șarpele își poate mișca gura în toate direcțiile și o poate deschide extrem de larg, reușind să înghită o pradă mult mai mare decât propriul său cap. Dinții îl ajută să muște și să fixeze prada, dar nu pot mesteca, prin urmare șarpele trebuie să își înghită prada întreagă. Șerpii urcă și coboară printre crengi, se cațără, înoată și se scufundă cu o agilitate extraordinară, tocmai datorită excepționalei mobilități a coastelor și vertebrelor. Șerpii au aspecte foarte diferite și s-au adaptat astfel încât trăiesc în aproape orice nișă ecologică, excepție făcând doar regiunile polare. Aproximativ 3 000 de specii de șerpi sunt neveninoase și își folosesc colții îndreptați pentru a apuca și fixa prada. . Deși mici la număr, șerpii veninoși sunt și ei răspândiți în întreaga lume, cu precădere în regiunile tropicale, și sunt echipați cu colți special adaptați, pe care îi folosesc pentru a injecta veninul în pradă.
Sanatatea unui sarpe captiv poate fi foarte grav compromisa atunci cand stapanul lui face cel mai natural lucru din lume - il hraneste cu o prada vie.
In spatiul stramt al unei custi, soarecii, sobolanii si alte rozatoare pot deveni usor agresori, in loc sa fie prazi. Rozatoarele, cu dintii lor ascutiti, au produs nenumarate rani grave si chiar au ucis serpi, chiar si unii mari si agresivi, care era de asteptat sa manance rozatorul.
Intotdeauna e mai bine sa oferiti sarpelui dumneavoastra hrana moarta.
Desi mai toti serpii pot inghiti mancaruri relativ mari, cu cat este mai mare bucata, cu atat probabilitatea de regurgitare este mai mare, daca sarpele este stresat in vreun fel. Deshidratarea, teama, atingerea umana, chiar si niste temperaturi putin nepotrivite sunt doar cateva dintre lucrurile care pot produce regurgitare.
Este categoric mai bine sa oferiti sarpelui dumneavoastra mai multe mese in cantitati mai mici.
Hidratatrea corecta a unui sarpe este o necesitate si, oricat de ciudat ar parea, poate fi o sarcina dificila.
Multi serpi arboricoli nu recunosc vasele cu apa drept o sursa de baut. In natura ei beau picaturi de roua, care se condenseaza pe corpul lor, sau picaturi de ploaie de pe frunze.In captivitate, boa de copac, pitonii verzi de copac, multe vipere de copac, sarpele-sobolan verde cu coada rosie, si altii vor bea picaturi de pe frunze sau de pe corpul lor, cand este stropit bazinul. Ei vor bea si din vase de apa plasate la inaltime, cand apa este agitata de un vibrator, atasat la o mica pompa de acvariu.Unii serpi arboricoli pot invata in cele din urma sa bea si dintr-un vas cu apa statatoare, dar nu putem fi siguri niciodata ca vor face asta.
Se pare ca multi serpi de desert absorb o mare parte a apei de care au nevoie din mancarea pe care o consuma, dar multi vor bea si apa direct, atunci cand aceasta este disponibila. Sarcina de a oferi suficienta apa, fara a crea o umiditate excesiva, poate fi destul de problematica in zonele umede sau in custi cu circulatie a aerului proaspat. Ca sa scadeti umiditatea custii, este bine sa oferiti apa serpilor de desert numai o data la doua zile.Serpii-gigant au nevoie de un container cu apa, de marimea unei cadite de baie, in care sa se poata incolaci si sa absoarba apa, nu numai sa bea. Cum acesti serpi elimina deseori fecale in apa, containerul trebuie sa fie golit cu usurinta, precum si curatat si sterilizat frecvent.