Question

Va rog!Fara google translate!

She wants to be a singer; you think she should go for a long-term career with job security and eventually retire with a good pension. But a new report suggests that in fact she’s the practical one. Why do parents make terrible careers advisers?
Today’s 14 and 15-year-olds are ambitious. They are optimistic about their prospects, but their career ideas are rather vague. Although 80% of them have no intention of following in their parents’ footsteps, 69% still turn to their parents for advice. They look at their working future in a different way to their parents.
A job for life is not in their vocabulary; neither is a dead-end but secure job that is boring but pays the bills. Almost half the boys surveyed expected that their hobbies would lead them into the right sort of job, while most girls seemed determined to avoid traditionally female careers such as nursing.
In the past, this might have counted as bad news. Certainly when I was 15, my guidance counsellors were horrified at my plans to become a writer. I’m glad I didn’t change my plans to suit them. Even so, their faith in rigid career paths was well-founded. In those days, that was the way to get ahead.
But the world has changed. The global economy is not kind to yesterday’s diligent and dependable worker. The future belongs to quick-thinking people who are resourceful, ambitious and can take the initiative. This means that a 14-year-old who sees her working future as a kind of adventure, to be made up as she goes along is not necessarily being unrealistic.
However, she has to have the training and guidance to help her develop the right skills for today’s market; not the rigid preparation for a workplace that disappeared twenty years ago. Many young people are very aware of the pitfalls of the flexible workplace; they understand that redundancy, downsizing and freelancing are all part of modern working life, but no one is telling them how they might be able to turn the new rules of the employment game to their advantage. This is what they need to know if they are to make a life for themselves.
So what is to be done? A good first step would be to change the way in which schools prepare young people for adult life. The education system is becoming less flexible and more obsessed with traditional skills at just the time that the employment market is going in the opposite direction.
Accurate, up-to-date information on new jobs and qualifications can help guidance counsellors to help their students. Young people need solid information on the sort of training they need to pursue the career of their dreams. Also, a little bit of encouragement can go a long way. If nothing else, a bit of optimism from an adult can serve as an antidote to the constant criticism of teenagers in the press.

What, then, can we as parents do to help them? The best thing is to forget all the advice that your parents gave you, and step into your teenager’s shoes. Once you’ve done that, it’s easier to see how important it is that they learn how to be independent, resourceful and resilient. Give them the courage to follow their dreams -however odd they might sound right now. In a world that offers economic security to almost no one, imagination is a terrible thing to waste.

Answer 1

Ea vrea să devină cântăreață; ai crede că ar trebui să aleagă o carieră pe termen lung la un loc de muncă stabil și, eventual, să se pensioneze. Dar, cercetări noi sugerează că ea a ales, de fapt, cel mai bine. De ce nu se pricep părinții la sfaturi în privința carierei?
Adolescenții în vârstă de 14 și 15 ani din ziua de astăzi sunt ambițioși. Sunt optimiști în ceea ce privește perspectivele viitoare, dar ideile în privința carierei sunt destul de vagi. Deși 80% dintre aceștia nu doresc să le calce pe urme părinților, 69% încă mai apelează la sfatul acestora. Ei privesc viitorul în câmpul muncii diferit față de părinții lor.
Să muncească toată viața nu face parte din planurile lor; nici să rămână prinși la un loc de muncă stabil, dar plictisitor, care, însă, i-ar ajuta să-și plătească facturile. Aproape jumătate dintre băieții chestionați se așteaptă ca hobby-urile lor să-i ghideze către locul de muncă potrivit, în timp ce majoritatea fetelor par hotărâte să evite domeniile tradiționale, precum meseria de asistentă.
În trecut, acest lucru părea de rău augur. Desigur, când aveam 15 ani, consilierii profesionali erau îngroziți de planurile mele să devin scriitor/scriitoare*. Mă bucur că nu mi-am schimbat planurile ca să le fac pe plac. Chiar și așa, încrederea lor în locuri de muncă stabile era bine întemeiată. În acele timpuri aceea era calea către succes.
Dar lumea s-a schimbat. Economia nu mai este de partea muncitorilor harnici și neîndoielnici. Viitorul le aparține celor isteți, abili și ambițioși, care pot prelua inițiativa. Acest lucru înseamnă că o adolescentă de 14 ani care își vede viitorul ca pe o aventură, care se revelează pe măsură ce avansează, nu este neapărat un lucru nerealist.
Totuși, ei îi trebuie pregătirea și îndrumarea pentru a dezvolta aptitudinile potrivite pentru piața muncii actuale; nu pregătirea rigidă pentru un loc de muncă dispărut de douăzeci de ani. Mulți tineri sunt conștienți de capcanele unui loc de muncă flexibil; abundența locurilor de muncă, reducerile de personal și freelancing-ul (lucrul de acasă) fac parte din traiul vieții moderne, dar nimeni nu le spune cum ar putea transforma noile reguli ale ocupării locurilor de muncă în avantajul lor. Iată ce ar trebui să facă pentru a-și croi propriul drum în viață.
Ce anume poate fi făcut? Un prim pas bun ar fi să se facă o schimbare în felul în care școlile îi pregătesc pe tineri pentru maturitate. Sistemul educațional devine din ce în ce mai rigid și mai axat pe calificările tradiționale, în timp ce piața locurilor de muncă se îndreaptă în sens opus. Informațiile precise și actualizate despre locuri de muncă noi și cursuri de calificare pot ajuta consilierii profesionali să-și îndrume elevii. Tinerii au nevoie de informații solide în ceea ce privește calificarea de care au nevoie pentru a-și urma carierele dorite. Totodată, un pic de încurajare poate fi de foarte mare folos. Ba chiar, un pic de optimism din partea unui adult poate fi un antidot împotriva criticilor constante ale adolescenților venite din partea presei.
Deci, ce putem face noi, ca părinți, pentru a-i ajuta? Cel mai bun sfat ar fi să uitați sfaturile părinților și să vă puneți în locul copilului dumneavoastră. În acest fel, veți putea vedea cu ușurință cât de important este ca el să învețe cum să fie independent, creativ și optimist. Încurajați-i să-și urmeze idealurile - oricât de ciudate ar putea suna. Într-o lume instabilă din punct de vedere economic, imaginația este un lucru neprețuit.

*nu știu dacă autorul este femeie sau bărbat, faci tu modificările de rigoare :)