Question

Va rog frumos comentariul poeziei'Miorita"pe scurt

Answer 1

Mioriţa”, capodopera absolută a literaturii noastre populare, este rezultatul unui proces de creaţie seculară, textul baladei armonizând un număr variabil de motive poetice cu existenţă independentă în folclor. Varianta publicată de Vasile Alecsandri în 1852, în cunoscuta sa culegere de literatură folclorică, are următoarea structură de motive: motivul transhumanţei în care evocă o atmosferă caldă, luminoasă, un acord deplin între om şi natură, comunicate prin cele două metafore cu valoare simbolică de la început, dar şi prin simetriile realizate de folosirea numeralului cardinal trei şi de enumerarea ciobăneilor.motivul complotului în care echilibrul se deteriorează: contrastul puternic între atmosfera senină cu natura feerică din primul motiv şi gândurile sumbre, cu motivaţie meschină, ale complotiştilor.motivul mioarei năzdrăvane: în desfăşurarea epică intervine elementul fabulos prin personificarea mioarei, care e neliniştită şi, în cele din urmă, vorbeşte. Este sugerată o perfectă armonie între om şi natură (păstor şi animal), între om şi profesiunea sa.Sub raport compoziţional (e folosit dialogul) şi psihologic, motivul oii năzdrăvane este dramatic. Muzicalitatea versurilor (Mioriţă laie, Laie bucălaie… Ori eşti bolnăvioară, Drăguţă mioară ?), laolaltă cu numeroasele diminutive şi cu dativul etic pus în replica oiţei (Că l-apus de soare, Vreau să mi te-omoare…) sporesc acordul dintre cele două personaje, dar şi substanţa dramatică a motivului.Cu motivul mioarei năzdrăvane se epuizează partea epică a baladei, de aici încolo aceasta având o evoluţie precumpănitor lirică, cu atât mai semnificativă cu cât pretextul lirismului este ipotetic: „Şi de-a fi să mor…”.motivul testamentului: dramatismul creşte pe fondul unei seninătăţi a confruntării omului cu moartea – seninătate izvorâtă din înţelegerea profundă a resorturilor alcătuirii universului, din experienţa mitică retrăită de baciul moldovean, atingând culmile tragismului în metafora: „Ş-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge, Cu lacrimi de sânge!”.Se înmulţesc odată cu acest motiv şi procedeele artistice. Ar fi de reţinut, de pildă, ca o caracteristică a întregii poezii folclorice de altfel, folosirea paralelismului, evidentă în pasajul fluierelor.  motivul alegoriei moarte – nuntă: încărcătura poetică maximă, constând în încifrarea alegorică a unei realităţi etnografice: morţilor tineri necăsătoriţi li se organizează înmormântarea ca un ceremonial de nuntă. Motivul conţine sensurile filozofice cele mai profunde: nu dispărem în nefiinţă, ci ne contopim cu fiinţa cea mare a naturii, ceea ce reprezintă, de fapt, tema fundamentală a baladei. Impresionanta imagine poetică a acestei contopiri se organizează printr-o enumeraţie de elemente naturale – în cadrul alegoriei – aflate la diferite grade ale metaforizării: metafore totale („o mândră crăiasă, a lumii mireasă”); personificări: soarele, luna, brazii, păltinaşii, munţii, paserile devin, laolaltă, personaje ale ceremonialului nupţial.motivul măicuţii bătrâne: motiv cu o pronunţată funcţie estetică, menit să sensibilizeze şi mai mult pe ascultător, să accentueze tragismul. Totul capătă semnificaţia unui protest împotriva morţii premature, nedrepte. Sub raport artistic, motivul se alcătuieşte foarte subtil sub forma celor două portrete: al măicuţii bătrâne şi al ciobanului tânăr. Portretul ciobanului închegat de imaginaţia arsă de dor a măicuţii bătrâne şi comunicat în text prin intermediul stilului direct, este, ca modalitate compoziţională, un paralelism enumerativ, în care metafora descifrată este o figură de stil folosită abil de către poetul anonim: „Feţişoara lui, / Spuma laptelui…” etc.De mare efect stilistic – eufonic se vădeşte enumeraţia din versurile: „Din ochi lăcrimând, / Pe câmpi alergând, / De toţi întrebând / Şi la toţi zicând”, în care cele patru gerunzii din rimă terminate în grupul sonor – înd sugerând un lung geamăt dureros.