VĂ ROG FRUMOS, SĂ TRADUCEȚI ACEST TEXT, FĂRĂ A UTILIZA GOOGLE TRANSLATE!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Explicație:
Toamna la fermǎ
Mirosul toamnei incepea sǎ pǎtrundǎ încet în case și în grajduri. Era un miros ca și când ai fi deschis toate cutiile (cu ierburi) de ceai.
Unu, doi, trei, patru, apoi arțarii au devenit galbeni și au luat culoarea blondǎ a luminii. Își transmiteau flacǎra de la unul la altul (=unul celuilalt).
Vremea rǎmânea caldǎ. Soarele trecea un pic mai jos.
Bǎtrânul Jacquou, într-o searǎ, era așezat (=stǎtea așezat pe-un scaun) în bucǎtǎrie. Supa frigea. El era singur. Barbe, soția lui era plecatǎ sǎ caute (=sǎ aducǎ) pǎtrunjel. Honoré, ginerele sǎu, nu era întors (=nu se întorsese) de la câmp. Ușa era deschisǎ. În fiecare searǎ, cerul era minunat. Jacquou era așezat și asculta. El auzea mișcare afarǎ. Erau târșâituri ca și când cineva ar merge trǎgând picioarele. Bǎtea un pic vântul: plopul se balansa.
În sfârșit, o enormǎ frunzǎ de arbore a apǎrut pe prag. Era uscatǎ. Vântul o smulsese din pǎdure și o adusese. O împinsese pe iarbǎ. Și apoi o împingea ușor cǎtre casǎ.
Jacquou s-a ridicat, s-a aplecat si a prins frunza. A privit-o, a recunoscut-o. Era prima frunzǎ de toamnǎ.
(J.G., “Ca bucuria mea sǎ rǎmânǎ”, Editura Grasset)