Va rog imi puteti caracteziza personajul Pasa Hassan din balada cu acelasi nume !
E urgent daca nu o am am 2 in catalog !
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Mihai Viteazul este personajul principal din balada Pasa Hassa de George Cosbuc deoarece participa la toate momentele subiectului .
Viteaz, cum spune si numele, vijeios, impetuos si intreprinzator, voda ``face carare ``prin ``multimea pagana``, iar `` in urma -i se- ndeasa cu vuet, curgand, /Ostirea romana``.
Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei `` fulger``, sinonima cu `` spada``, `` arma de lupta``, iar Mihai apare in postuta unui zeu neindurator care arunca asupra celor rai fulgrele maniei sale.Aceluiasi scop servesc si hiperbolele`` carare facand``, `` se -ndeasa, cu vuet curgand ``, `` cade- n mocirla, un val dupa val``.
Hotararea, darzenia, energia si curajul eroului se desprind, in primul rand, in timpul bataliei cu ultimele forte ale turcinlor trimise de Hassan pe campul de lupta. Mihai are un ascutit simt al anticiparii si isi da seama imediat de intentiile turcilor si indata `` si - alege vreo doi, / Se-ntoarce si pleaca spre gloata ``.Faptele vitejesti ale domnitorului roman provoaca uimirea lui Hassan ( ``de mirare e negru -pamant ``), caci Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara, dar mobilul actiunilor sale nu este razbunarea, ci dorinta de liberate a neamului, subordonanata unui profund sentiment patriotic.
O serie de comparatii si metafore, in care unii termeni sunt elemnte din natura, are menirea de a pune in lumina insusirile mentioante : ``ca volbura toamnei se-nvarte ``, `` intra -n urdie ca lupu - ntre oi ``, `` vine furtuna `` etc.
In al doilea rand aceste trasaturi caracteristice se deprind si in confruntarea directa cu Hassan, carora li se adauga mandia, demnitatea si spiritul de sacrificiu ale voievodului. El il provoaca in doua randuri la lupta, dar pasa se sutrage prin fuga, fiind inspaimantat de curajul lui Mihai:<<--Stai, pasa o vorba de - aproape sa-ti spun /Ca nu te-am gasit nicairea>>/Dat pasa -si pirduse si capul si firea ! ``;<<-- Stai, pasa ! Sa piara azi unul din noi>>./Dar pasa mai tare zoreste ``.
Maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea sunt alte insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite din comparatii cu elemente din natura :`` Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalele -i zuruie crunte / Gigantica poarta -o cupola pe frunte, / Si vorba -i tunet, rasunetul ger, / Iar barba din stanga - i ajunge la cer, / Si voda-i un munte ``.
Mihai este vazut de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani.
Viteaz, cum spune si numele, vijeios, impetuos si intreprinzator, voda ``face carare ``prin ``multimea pagana``, iar `` in urma -i se- ndeasa cu vuet, curgand, /Ostirea romana``.
Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei `` fulger``, sinonima cu `` spada``, `` arma de lupta``, iar Mihai apare in postuta unui zeu neindurator care arunca asupra celor rai fulgrele maniei sale.Aceluiasi scop servesc si hiperbolele`` carare facand``, `` se -ndeasa, cu vuet curgand ``, `` cade- n mocirla, un val dupa val``.
Hotararea, darzenia, energia si curajul eroului se desprind, in primul rand, in timpul bataliei cu ultimele forte ale turcinlor trimise de Hassan pe campul de lupta. Mihai are un ascutit simt al anticiparii si isi da seama imediat de intentiile turcilor si indata `` si - alege vreo doi, / Se-ntoarce si pleaca spre gloata ``.Faptele vitejesti ale domnitorului roman provoaca uimirea lui Hassan ( ``de mirare e negru -pamant ``), caci Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara, dar mobilul actiunilor sale nu este razbunarea, ci dorinta de liberate a neamului, subordonanata unui profund sentiment patriotic.
O serie de comparatii si metafore, in care unii termeni sunt elemnte din natura, are menirea de a pune in lumina insusirile mentioante : ``ca volbura toamnei se-nvarte ``, `` intra -n urdie ca lupu - ntre oi ``, `` vine furtuna `` etc.
In al doilea rand aceste trasaturi caracteristice se deprind si in confruntarea directa cu Hassan, carora li se adauga mandia, demnitatea si spiritul de sacrificiu ale voievodului. El il provoaca in doua randuri la lupta, dar pasa se sutrage prin fuga, fiind inspaimantat de curajul lui Mihai:<<--Stai, pasa o vorba de - aproape sa-ti spun /Ca nu te-am gasit nicairea>>/Dat pasa -si pirduse si capul si firea ! ``;<<-- Stai, pasa ! Sa piara azi unul din noi>>./Dar pasa mai tare zoreste ``.
Maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea sunt alte insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite din comparatii cu elemente din natura :`` Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalele -i zuruie crunte / Gigantica poarta -o cupola pe frunte, / Si vorba -i tunet, rasunetul ger, / Iar barba din stanga - i ajunge la cer, / Si voda-i un munte ``.
Mihai este vazut de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani.
Răspuns de
0
Pasa Hassan este unul dintre comandantii armatei turcesti in lupta de la Calugareni. in antiteza cu Mihai Viteazul, curajosul comandant al romanilor, Pasa Hassan este un las, intrucat, in loc sa accepte confruntarea directa cu voievodul roman, fuge inspaimantat, preferand sa moara in gheara de fiara si-n gura de tun".
Urmarit de Mihai, Pasa Hassan este cuprins de o dezgustatoare lasitate, de o spaima cumplita si alearga disperat in cautarea unui loc in care sa se ascunda.
Asemenea unui nebun, cu ochii de san-ge", cu barba valvoi", nemaiputandu-si stapani teama, el isi rupe vesmintele si alearga mancand pamantul. Pasa devine de-a dreptul ridicol. De frica, ii dardaie dintii, si-i galben pierit" la fata. Reusind sa se adaposteasca in tabara armatei sale, Pasa Hassan a jurat/Sa zaca de spaima o luna". infumuratul pasa, venit sa subjuge si sa cotropeasca, este umilit, asemenea armatei sale, de Mihai Viteazul.
Urmarit de Mihai, Pasa Hassan este cuprins de o dezgustatoare lasitate, de o spaima cumplita si alearga disperat in cautarea unui loc in care sa se ascunda.
Asemenea unui nebun, cu ochii de san-ge", cu barba valvoi", nemaiputandu-si stapani teama, el isi rupe vesmintele si alearga mancand pamantul. Pasa devine de-a dreptul ridicol. De frica, ii dardaie dintii, si-i galben pierit" la fata. Reusind sa se adaposteasca in tabara armatei sale, Pasa Hassan a jurat/Sa zaca de spaima o luna". infumuratul pasa, venit sa subjuge si sa cotropeasca, este umilit, asemenea armatei sale, de Mihai Viteazul.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Biologie,
9 ani în urmă