Question

va rog ma ajutati . o poveste citita de voi si so povestiti si titlul si autorul

Answer 1

Matilda, de Roald Dahl.

Matilda este o fetita de 5 ani foarte neobisnuita. La varsta ei asa de frageda ea a putut sa citeasca toate cartile dintr-o biblioteca, ea are o minte foarte agera. Ea putea face si inmultiri complicate. In fiecare saptamana ea mergea la biblioteca si imprumuta carti. Domnisoara Phelps, foarte blanda si rabdatoare ii dadea voie sa aleaga ce carti dorea. Din pacate, parintii ei: doamna Wormwood si domnul Wormwood nu le placea s-o vada ca citeasca. Ei doreau nespus de mult ca Matilda sa se uite la televizor si in acelasi timp, sa ia cina impreuna cu ei.  Mai ales tatal ei facea niste lucruri ciudate: isi vopsea parul maro in unul blond-platinat, ba isi mai lipea si palaria pe cap cu-n superlipici. Daca trageai de ea era sa risti sa-i iei pielea de pe capul lui... El era un laudaros si jumatate cu masinile de la garajul lui si nu era deloc cinstit. Matilda trebuia sa le dea lectii parintii lor ei.
      Mai tarziu, in clasa I, invatatoarea Matildei era domnisoara Honey, ea o aprecia atat de mult pe Matilda din pricina inteligentei ei. Domnisoara Trunchbull, nu era deloc incantata de Matilda, dar nici de toti ceilalti copii. Ii jignea si ii batea foarte tare. Era mai rea decat parintii Matildei. Insa domnisoara Honey, foarte prietenoasa, statea la discutii frumoase cu Matilda si asa au trait pana la adanci batraneti.

Answer 2

 Eu am citit povestea "Grădinarul", de Al. T. Stamatiad.

Aici am întâlnit un grădinar...

"Și grădinarul era tânăr, cum nici un grădinar n-a fost vreodată mai tânăr, și grădinarul era frumos, cum nici un grădinar n-a fost vreodată mai frumos"

Grădinarul avea o grădină.

"Și grădina era frumoasă cum nimeni n-ar fi visat-o mai frumoasă"

Iar grădina era plină cu flori.

"...și fiecare floare crescuse sub mângâierile lui. Și toate florile îl cunoșteau pe grădinar, și grădinarul le cunoștea pe toate"

Mereu , mereu grădinarul se ruga la Domnul nostru Dumnezeu :

"Dă, Doamne, s-adie vântul, ca tulpina florilor să crescă și mai mlădioasă... Dă, Doamne, să picure ploaia, ca florile să fie sărutate de mărgăritae...  "

După ce Domnul nostru Dumnezeu i-a ascultat rugămintea, grădina era și mai frumoasă, iar grădinarul "era fericit, cum niciodată,  în lumea asta,  un grădinar n-a fost mai fericit" 

Și...

"Și de la un timp fericirea,  fiind aceeași, era nefericire"