Question

Va rog mult de tot,îmi trebuie până maine,am de făcut prezentarea subiectului fiecărui capitol din Amintiri din copilărie.Dau coroana ​

Answer 1

• Capitolul 1 - ” Caprele Irinucăi ” = Fragmentul debutează cu fixarea coordonatelor spațio-temporale și cu prezentarea momentului în care declanșează acțiunea: ” A doua zi am purces din Fărcașa pe la Borcea spre Pârâul Cârjei și Cotârnaș, până ce am ajuns și la Broșteni ....... la una Irinuca ”. Sunt prezentate apoi „ nenorocirile ” la care sunt supuse personajele departe de casă: profesorul cere ca aceștia să fie tunși, fără a fi înduplecat de lacrimile celor doi. Într-o zi, când Irinuca era dusă prin sat, copiii, neastâmpărați se urcă pe munte ” la deal de casa ei ” și, din joacă ” ne pune dracul de urnim o stâncă din locui ei ”. Stânca se desprinse de la locui ei și ” se pornește la vale ” dărmând totul în cale ei. Urmează fragemntul ” Calul Bălan și Sf. Nicolae ” în care autorul povestește de meleagurile natale și de vecinii gospodari ai acestuia. Trecând la acțiune, părintele Ioan a adus într-o zi un scaun numit Calul Bălan și un bici numit Sf. Nicolae pentru a fi pedepsiți când fac vreo prostie. Prima pedepsită a fost chiar Smaranița popii caracterizată ca fiind o copilă destul de inteligentă dar năzdrăvană întrecând pe toată lumea.

• ” Pupăza din tei ” -  Capitolul 2 = titlul face trimitere directă la conținutul operei. Creangă prezintă ” pățăniile ” lui Nică de la anii de școală până la despărțirea acestuia de satul natal. Tema este copilăria, prezentată, aici, de una dintre nenumăratele ” pățănii ” ale lui Nică, o întâmplare ” ca multe altele ce mi s-au întâmplat în viață ”. În această operă accentul nu cade pe ceea ce se prezintă, întâmplările fiind obișnuite perioadei copilăriei la sat, ci cum sunt acestea prezentate de autor, cu umorul specific. Farmecul lor rezultă din felul în care sunt povestite de către Ion Creangă, arta lui narativă ce presupune un public imaginar căruia i se adresează. Întâmplarea obișnuită: ca să nu fie iar sculat cu noaptea-n cap din pricina pupezei, Nică se gândește să fure pupăza denumita ca fiind ” ceasornic al satului ”.  Acest episod are mai multe momente: pierderea pupezei, discuția dintre mătușa Măriuca și mama lui Nică, încercarea copilului de a vinde pupăza în târg și reapariția pupezei alături de o altă discuție între Smaranda și mătușa Măriuca. Din punctul meu de vedere, textul are o compoziție dialogată, pentru că Nică se adresează unui interlocutor imaginar, căruia îi povestește și îi explică, prin gesturi, toată întâmplarea petrecută în trecut.
• ” La cireșe ” = Protagonistul nostru, Nică, se gândește să plece în vizită la un văr de-al său, vărul Ion, pentru a mânca cireșe. Totul fiind un pretext acesta află de la mătușa Măriuca, că vărul nu este acasă. Fiind foarte hotărât, Nică își ia rămas bun de la mătușa Măriuca și se strecoară prin grădină drept la cireș. Nu stă mult căci mătușa Măriuca îl vede, acesta o zbughește prin cânepă și reușește să scape sărind gardul mătușei. Seara, moș Vasile alături de primar vin în vizită pentru a cere daunele comise de Nică prin cânepă și cireș. Auzind acestea tatăl lui Nică îi dă ” o chelfeneală ” pe măsura faptelor ( năzdrăvăniilor ) făcute de acesta.
• ” La scăldat ” = Întâmplarea acestui episod este surprinsă într-un loc înainte de Sfântul Ilie, într-o zi însorită. Smaranda îl roagă pe Nică s-o ajute la legănatul copilului și să lase drumurile ..  iar acesta-i promite ajutorul fără părăsirea din casă. Toate acestea îi răpesc copilului momentele de plăcere deosebită de aceea când mama nu este atentă ” o spărlește la baltă, căci nu putea pierde o zi ca aceea ”. Apărută pe neașteptate, nemulțumită de atitudinea acestuiam, mama îi ia hainele lăsate pe malul apei. Îi este rușine de fetele care râd și este disperat la gândul drumului lung către casă. După experiența petrecută, Nică devine mult mai responsabil harnic iar blândețea mamei îl înduioșează cel mai mult.
• Capitolul 3 și 4  = se prezintă școala din sat a lui Nică și satul natal. Pe-aproape de moși, prin luna mai, învățătorul Vasile îl pune pe Nic a lui Costache să-l asculte pe Nică. Fiind certați din cauza Smarandei căruia Nică-i dăduse o palmă fiindcă nu-l lăsase să prindă muște, Nic a lui Costache se răzbună însemnând ” la greșele cu ghiotura pe o draniță ”. Speriat de bătaia ce-l așteaptă în urma celor 29 de greșeli făcute, Nică vrea să fugă de la școală. Așteaptă până la momentul potrivit și-o zbughește spre casă. Deși fuge spre casă în spatele săi se aflau ” doi hojmalăi ” care îl urmăreau îndeaproape. Ajuns acasă, Nică spune părinților că nu se mai duce la școală ” măcar să știu bine că m-or omorî ”.  În ultimul capitol se prezintă tristețea autorului deoarece este obligat de părinți să-și părăsească satul natal pentru a ajunge la un seminar, seminarul de la Socola. Părinții au hotărât plecarea-n zorii zilei când este Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Alături de Zaharia și moș Luca pleacă din satul natal Humulești. Astfel, Nică, a părăsit cu tristețe satul natal lăsând în urma fiecare năzdrăvănile făcută.