Question

VA ROG RASPUNDETI RAPID DAU 100 DE PUNCTE SI CORONITA!!
Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul rezumatului – 12 puncte

• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus


Cireşarii aveau întâlnire la Ursu, într-un loc ferit, în spatele magaziei-tezaur. [...] Lucia era întotdeauna foarte punctuală, la orice întâlnire sosea prima. [...] Iată de ce întârzierea Luciei era ceva de neînţeles.

— Eu rămân la părerea mea, se încăpăţână Ionel. O să vă convingeţi şi voi imediat. N-o lasă doctorul, şi n-ar fi de mirare să ne pună şi nouă beţe în roate... V-am spus eu?!

Ionel arătă cu privirile poarta. Imediat se uitară şi ceilalţi într-acolo. [...] Lucia pătrunsese pe poartă, dar nu singură. O însoţea un bărbat scund, în floarea vârstei, însă cu părul complet alb. Ochelarii cu rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie figurii. Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de pe faţa doctorului Istrate. [...]

Doctorul răspunse la salutul nu prea entuziast al băieţilor cu un zâmbet cam posac. Dădu mâna cu fiecare în parte şi, când Lucia i-l prezentă pe Ursu, faţa i se încruntă de-a binelea:

— Ah! Dumneata eşti Ursu, campionul de box. [...] Cum s-ar spune, dumneata joci rolul de înger păzitor al grupului...

Intimidat, Ursu încercă să protesteze... [...]

— Ştiiiiu... Cum să nu ştiu, răspunse doctorul foarte grav, dar cu un simplu gest îşi îndepărtă masca neobişnuit de severă, redevenind omul zâmbitor dintotdeauna. Dacă pleci şi dumneata în expediţie nu mai am nicio teamă...

Fără să vrea, Dan îl împinse cu cotul pe Ionel, dar vorbele lui erau adresate musafirului care zâmbea, în sfârşit:

— Ne era teamă că n-o veţi lăsa pe Lucia... [...]

— Aţi terminat toate pregătirile?...

O altă întorsătură de frază, care, de astă dată, îl învioră pe Ursu. Amintindu-şi că e gazdă, îl invită pe

doctor şi, bineînţeles, şi pe fiica lui în magazia cu comori. [...]

— Nu e rău... îşi rosti doctorul nota. Chiar îmi place. M-am convins că şi copiii... pardon, tinerii, pot

să fie uneori serioşi, îmi place, îmi place.

Ionel nu rezistă la felicitări:

— Dac-am fi plecat într-o simplă excursie, ar fi fost altceva. Nu ştiu dacă v-a spus Lucia... noi ne-am

pregătit pentru o expediţie ştiinţifică, nu pentru o simplă excursie...

— Lucia mi-a fluturat nişte clopoţei pe la ureche, o ameninţă doctorul. Mi-a rămas numai amintirea

unor sunete vagi. Dar, mă rog, dacă nu sunt indiscret, aş putea să aflu şi eu scopul expediţiei voastre? Ionel atâta aştepta:

— Vrem să facem o hartă precisă a regiunii, să retuşăm erorile eventuale şi s-o completăm pe cea

veche. Harta pe care am găsit-o la muzeul oraşului e plină de lacune... e cât se poate de sumară şi de superficială...


Nu e rãu, acceptà doctorul. imi place, imi place... in planurile voastre intrà si harta pesterii?

Din nou o întorsaturà de frazà care-i puse in derutà pe toti ciresarii. Tinerii se înteleseserà sã nu le

vorbeascà pärintilor prea multe despre pesterà, s-o infatigeze ca pe o grotà oarecare, lipsità de interes,

pe care o vor vizita in trecere. intrebarea ii cam incoltise. Dan, profitând de faptul cà nu putea fi väzut de

doctor, o indemnà pe Lucia, din priviri, sà dea un ráspuns.

Vom trece si prin pesterà, spuse ea. Dar te rog foarte mult, täticule, sà nu scapi vreun cuvânt.

Avem noi niste gânduri grozave. Discretie totala! [....]

Sà sperm cà veti avea noroc, zâmbi doctorul. Ei, si pentru cà pânà la urmà ati fost sinceri, voi fi

si eu. Pentru o simplà excursie n-as fi läsat-o pe Lucia. Dar, când mi-am dat seama cà và gânditi la o

expeditie stintificà in toatà regula, m-am linistit. Am fost convins cà và veti pregäti cu toatà seriozitatea gi

cà veti legifera prudenta... Acesta ar fi vrut, de fapt, sà fie sfatul meu...

N-o sà-l uitam! il asigurà Dan.

Dar mi-ati luat-o inainte….. continuà doctorul. imi place seriozitatea cu care v-ati pregâtit... Desi.

ati omis ceva, gi nu ceva neimportant. Dimpotrivà!.…. Nu và vorbesc ca medic, ci ca turist inveterat. Sä nu

plecati niciodatà la drum, fie chiar intr-o simplà excursie, färà o trusà medicalà la voi. Sà fie sfânt, da?.

Am intrebat-o pe Lucia, inainte de a porni spre voi, dacà aveti trusà si... in sfârsit... mi-am permis sà vã

pregätesc eu o trusà completà. Din cauza aceasta am intârziat, lucru pentru care và cerem totugi scuze.

Doctorul le oferi trusa, le strânse bärbäte§te mâinile, urându-le succes deplin, gi le mai fàcu un semn

de succes din pragul portii

Answer 1

Răspuns:

Cireşarii aveau întâlnire la Ursu, într-un loc ferit, în spatele magaziei-tezaur. O să vă convingeţi şi voi imediat. [...]Doctorul răspunse la salutul nu prea entuziast al băieţilor cu un zâmbet cam posac. [...] Lucia era întotdeauna foarte punctuală, la orice întâlnire sosea prima. [...] Lucia pătrunsese pe poartă, dar nu singură. Dumneata eşti Ursu, campionul de box. [...] Cum s-ar spune, dumneata joci rolul de înger păzitor al grupului...Intimidat, Ursu încercă să protesteze... [...]— Ştiiiiu... Cum să nu ştiu, răspunse doctorul foarte grav, dar cu un simplu gest îşi îndepărtă masca neobişnuit de severă, redevenind omul zâmbitor dintotdeauna. !Ionel arătă cu privirile poarta. [...] Iată de ce întârzierea Luciei era ceva de neînţeles.— Eu rămân la părerea mea, se încăpăţână Ionel. Imediat se uitară şi ceilalţi într-acolo. Dădu mâna cu fiecare în parte şi, când Lucia i-l prezentă pe Ursu, faţa i se încruntă de-a binelea:— Ah! N-o lasă doctorul, şi n-ar fi de mirare să ne pună şi nouă beţe în roate... V-am spus eu? Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de pe faţa doctorului Istrate. O însoţea un bărbat scund, în floarea vârstei, însă cu părul complet alb. Ochelarii cu rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie figurii.