Va rog sa ma ajutați
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:1. Tema romantică a poemului este problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea. Iubirea se naste lent din starea de contemplatie si de visare, in cadru nocturn, relizat prin motivele romantice prezente la inceputul poemului. Astfel, compozitia romantică se concretizează prin opozitia planurilor cosmic si terestru, respectiv prin opozitia a două ipostaze ale cunoasterii: geniul si omul comun. Tema iubirii este ilustrată in text prin două povesti de dragoste care definesc iubirea in mod diferit, pentru Luceafăr iubirea este o cale superioară de cunoastere pentru care merită sacrificiul mortii. Acceptand moartea Luceafarul doreste, de fapt, să cunoască ceva ce ii este interzis in interiorul planului său existential, deci să cunoasca ceva de dincolo de lumea sa, pe cand iubirea ilustrată in tabloul al doilea, de Cătălin si Cătălina, pune in lumină o definire a sentimentului mediata de eros, iubirea si erosul fiind cosubstantiale, iubirea pentru omul comun implinindu.se prin eros in interiorul cuplului.
2.Doua motive romantice precizate in poezie sunt motivul visului si motivul zborului cosmic.
3. La nivel structural se poate observa simetria realizată prin alternarea planului cosmic (tabloul întâi şi tabloul al treilea) cu cel terestru (tabloul al doilea şi tabloul al patrulea).
Poemul conţine 392 de versuri, grupate în 98 de catrene structurate în patru părţi şi două planuri (terestru-uman, cosmic-universal).
Partea I-strofele 1-43
Partea a Il-a strofele 44-64.
Partea a III-a strofele 65-85
Partea a IV-a strofele 86-98.
De remarcat în ceea ce priveşte structura poemului, ar fi prezenţa elementelor care unesc toate cele trei genuri literare:» (prezenţa eului liric, intensitate emoţională), epic (naraţiune, fir epic, personaje) şi dramatic (conflicte, dialoguri).
4. incipitul poemului se afla sub semnul basmului. Timpul este mitic: "
A fost odata ca-n poveste/ A fost ca niciodata." Portretul fetei de imparat, realizat prin superlativul absolut de factura populara "o prea frumoasa fata", scoate in evidenta unicitatea terestra. Fata de imparat reprezinta pamantul insusi, iar comparatiile - "
Cum e Fecioara intre sfinti/ Si luna intre stele" - propun o posibila dualitate: puritate si predispozitie spre inaltimile astrale.
5. sintagma „chip de lut”, metaforă pentru a desemna condiţia de muritor, este echivalenta numelui propriu Cătălina, stă în cazul vocativ marcând o adresare cu un grad evident de reproş pentru condiţia inferioară a planului uman în relaţie cu cel cosmic; s-a glosat enorm pe marginea acestor versuri care, nici ele, ,,nu aparţin” lui Eminescu, subliniindu-se cu sadică voluptate, „dispreţul” Poetului pentru femeia care nu înţelege aspiraţiile geniului, mai ales în ipostaza ei (oribilă) de femeie burgheză dispreţuind la rându-i intelectualul proletar.