Question

Va rog sa ma ajutati cu un referat la bologie Desechilibre ecologice va rog mult referat sa contina doua pagini .

Answer 1

Înlocuirea biocenozelor   O serie de acţiuni antropice, fără a modifica în mod substanţial potenţialul ecologic al mediului natural, au dus la înlocuirea biocenozelor naturale iniţiale cu altele secundare sau cultivate, cu productivitate mai ridicată sau care acoperă în mai mare măsură nevoile societăţii omeneşti în diversele sale stadii de dezvoltare. Pe măsură ce s-a dezvoltat creşterea vitelor, pe terenurile cu pantă mică până la mijlocie din zona de dealuri şi de munte ca şi în luncile râurilor, pădurea a fost în mare parte înlocuită prin pajişti naturale.              Unde vegetaţia forestieră s-a păstrat, ea nu mai are caracter primar, ci este mai mult sau mai puţin modificată ca urmare a unor lucrări silvice care, atunci când sunt bine orientate, duc la o producţie mai mare de masa lemnoasă, diminuând totuşi în oarecare măsură efectul protector al pădurii.              Marile întinderi din suprafaţa judeţului, atât pădurile cât şi vegetaţia de stepă au fost înlocuite prin culturi agricole. Deşi această acţiune duce în general la o oarecare accentuare a eroziunii şi la o scădere a umidităţii solului, efectele secundare negative sunt minore faţă de rezultatele economice favorabile dacă terenurile afectate au pantă mică şi fertilitate ridicată, iar regimul hidric nu este deficitar. Productivitatea mai mare a acestor teritorii se bazează în primul rând pe o activitate antropică susţinută, pe o cantitate de muncă socială investită continuu în ecosistem. Dacă, dintr-un motiv oarecare, ar înceta acţiunile de întreţinere (afânarea şi curăţirea solului prin arat, plivit, prăşit, săpat, fertilizare cu îngrășăminte naturale sau chimice, cositul sau curăţarea pajiştilor etc.) s-ar produce în scurt timp revenirea la formaţiunile vegetale caracteristice regiunii respective, prin intermediul unor faze de succesiune destul de rapide. În medie se consideră, că pentru formaţiunile forestiere, un astfel de ciclu ar dura circa 100 de ani, până la refacerea pădurii cu structura şi compoziţie tipică. Procesul de împădurire propriu-zis începe însă mult mai repede.
Alte acţiuni care au dus la degradarea mediului            
Necunoscând suficient de bine legile de dezvoltare şi de interdependenţă dintre fenomene, în anumite cazuri acţiunile omului au avut ca rezultat final o degradare a mediului. Dintre acestea putem remarca:             Defrişarea neraţională a pădurilor, pentru obţinerea de terenuri agricole şi păşuni sau exploatarea intensă a lor sub forma tăierilor rase, pe terenuri cu pantă mare sau cu roci friabile a dus la declanşarea unor intense procese de eroziune torenţială mergând în unele cazuri până la spălarea totală a solului.             Păşunatul excesiv, mai ales pe păşuni sărace, pe terenuri în pantă, pe soluri cu textură uşoară şi cu deficit de umiditate a dus la declanşarea unor puternice fenomene de eroziune în Subcarpaţii de Curbură. Păşunatul în pădure duce la bătătorirea solului, ceea ce la rândul său provoacă reducerea infiltraţiei, accentuarea proceselor de şiroire şi de spălare de pe versant, sărăcirea solului şi stânjeneşte sau chiar împiedică regenerarea naturală a pădurii.              Culturile agricole pe terenuri necorespunzătoare sau cu o agrotehnică neadecvată. De exemplu, cultivarea terenurilor în pantă, cu arătura în lungul acesteia, declanşează o eroziune intensă care a dus la degradarea unor întinse suprafeţe în regiunile de dealuri. Multe din aceste terenuri sunt acum acoperite cu mărăcinişuri, cu ferigă sau sunt brăzdate de ogaşe şi ravene şi scoase aproape complet din circuitul productiv. Aratul cu pluguri cu brazdă adâncă, a terenurilor cu sol subţire, a provocat îngroparea orizontului cu humus şi scoaterea la suprafaţă a orizontului cu carbonaţi sau chiar a marnelor şi argilelor pe care se formase solul.              Diverse amenajări hidroameliorative sau căi de comunicaţie, necorespunzătoare. Irigaţiile din regiunile cu deficit de umiditate mai pronunţat, practice în condiţii necorespunzătoare au provocat salinizarea sau alcalinizarea unor soluri. Formarea de drumuri sau de poteci pe povârnişuri şi pe culmi înclinate, duce foarte adesea la formarea de ogaşe sau chiar de organisme torenţiale, îndeosebi pe nisipuri şi pe pietrişuri.              Utilizarea în mod excesiv a unor substanţe chimice (insecticide, ierbicide, îngrăşăminte chimice) duce la poluarea solurilor şi a apelor, la distrugerea unor nevertebrate folositoare şi la intoxicarea unor păsări sau mamifere.              Activităţile industriale, miniere, de transporturi, deversările de la marile crescătorii de animale, evacuarea resturilor menajere, prin eliminarea noxelor şi a apelor uzate şi neepurate determină poluarea aerului, a apei şi a solurilor.              Incendiile provocate intenţionat sau accidental de către om, pot contribui la distrugerea covorului vegetal, urmată uneori şi de eroziunea solului, mai ales pe terenurile în pantă.