Istorie, întrebare adresată de sorinapozderie5, 8 ani în urmă

Va rog sa ma ajutați, dau coronara!!! ​

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de AlitaLidia
2

la primul exercitiu ti am raspuns la cealalta intrebare

1.Moldova a fost intinsa si bogata."Niciodata tara n-a fost mai intinsa,mai bogata.."

2.Stefan Cel Mare a domnit in sfarsit de secol XV,inceput dee secol XVI.

3.Un spatiu istoric mentionat in text este Moldova.

4.Din punctul meu de vedere, domnitorul Moldovei Ștefan Cel Mare a condus țara lui atât de bine, încât a primit respect , dar și admirație din partea europenilor,domnia lui devenind faimoasa.

Acest punct de vedere este susținut de informațiile :

,,...niciodată faima domnului ei n-a strălucit atât de departe "

,,... provocând admirația prietenilor și respectul dușmanilor"

5. Din punctul meu de vedere,,Stefan cel Mare a fost un sprijinator al culturii".

Acest punct de vedere este sustinut de informatiile:

,,Niciodata tara n-a fost mai intinsa,mai bogata si mai respectata..."

,,niciodata nu s-au ridicat spre slava Celui de Sus atat de mult locasuri si intr-o forma atat de desavarsita"

III

1.Cronica lui Anonymus

2.Basarab I

3.Rovine

4.Atacul de Noapte

5.Baia

In cazul tarilor romanesti, cruciadele s-au manifestat ca o politica externa avand ca scop mentinerea granitelor tarilor dar si a suveranitatii politice nationale.

Primul domn care a dus o politica de cruciada a fost Mircea cel Batran (1386-1418). Bun organizator, el a consolidat si desavarsit organizarea institutionala a statului,preocupandu-se de sporirea avutiei tarii si de intarirea capacitatii de aparare. In politica externa a manifestat abilitate politica si diplomatica. La inceputul domniei el a incheiat o alianta cu Polonia, pentru a preveni o actiune ostila din partea Ungariei. Cand turcii au ajuns la Dunare, Mircea cel Batran si-a reorientat politica externa. El s-a aliat cu Moldova lui Petru I Musat si cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, alianta indreptata impotriva turcilor. Lupta antiotomana se declanseaza odata cu anul 1389 atunci cand domnul Tarii Romanesti ii acorda sprijin militar cneazului Lazar al Serbiei in lupta de la Kosovo. Preluarea Dobrogei si sprijinirea tarului de la Vidin a atras interventia militara a turcilor. Sultanul Baiazid I a condus personal o mare armata impotriva domnului muntean dar a fost infrant in lupta de la Rovine (16-17 mai 1395). Dar in Cruciada din 1396, crestinii sunt infranti la Nicopole. Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, rolul de aparator al crestinatatii la Dunarea de Jos a revenit lui Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti(1456-1462). Fiind in intelegere cu Matei Corvin, domnitorul roman a refuzat plata tributului. Apoi l-a prins si l-a tras in teapa pe pasa de la Vidin (Hamsa Beg), care trecuse Dunarea si incercase sa-l prinda intr-o cursa.

In iarna anului 1461-1462, Vlad Tepes a facut o incursiune fulgeratoare pe malul drept al Dunarii, distrugand dispozitivul militar turcesc din zona. Reactia turcilor a fost imediata. Cu o armata numeroasa, Mahomed al II-lea impreuna cu Radu cel Frumos au pornit impotriva lui Vlad Tepes. Domnul muntean s-a retras pustiind totul pana la Zimnicea si eliberand Giurgiu. Astfel, in noaptea de 16/17 iunie 1462, in apropiere de Targoviste, Tepes patrunde cu ostasii sai in tabara turceasca producand o mare panica. Surprinsi, turcii incearca sa dea o batalie decisiva, mizand pe superioritatea lor numerica, dar neizbutind acest lucru, sunt nevoiti sa se retraga la sud de Dunare. Campania initiata de sultan s-a incheiat ulterior cu inscaunarea lui Radu cel Frumos, sprijinit de o parte dintre boieri. Sperand sa obtina ajutor de la Matei Corvin, Vlad Tepes se retrage in Transilvania, dar cade victima unui complot si este inchis de regele Ungariei la Visegrad.

 In 1476, la cererea lui Stefan cel Mare Tepes este eliberat si reinscaunat domn pentru a continua lupta antiotomana. Cateva luni mai tarziu cade victima unui nou complot pus la cale de Laiota Basarab.

Expansiunea otomana a continuat si in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Interesati de bogatele resurse ale Tarilor Romane si dornici de a-si asigura punctele de sprijin ale actiunii lor turcii au vizat obtinerea suzeranitatii asupra Moldovei. Lor li se opune Polonia si Ungaria, puteri catolice cu interese proprii in aceasta regiune. In acest context international extrem de complicat, Stefan cel Mare, domnul Moldovei a reusit sa mentina echilibrul si sa asigure tarii sale o existenta politica autonoma.

La inceputul domniei, Stefan cel Mare a acceptat suzeranitatea regelui Poloniei. In anul 1467, Stefan il invinge pe Matei Corvin, in lupta de la Baia.

 

continui in comentarii ca e prea lung raspunsul


AlitaLidia: Intelegand necesitatea luptei impotriva turcilor, Matei Corvin incheie un tratat de alianta cu Stefan cel Mare, in iulie 1475.
Intre timp, sultanul a reusit sa ocupe o mare parte a teritoriului din nordul Marii Negre si sa-i aduca pe tatari sub ascultare. In vara anului 1476, Moldova este supusa unei invazii fara precedent, fiind atacata din doua parti. In aceste circumstante, moldovenii sunt infranti la Valea Alba Razboieni
AlitaLidia: ;\etatile insa rezista, permitandu-i lui Stefan sa-si refaca armata si sa continue lupta.
In 1484 Moldova primeste o grea lovitura cand, dupa un atac prin surprindere, turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba, punctele cheie ale sistemului defensiv al tarii. Fara sperante de ajutor din partea aliatilor, dupa ce Venetia, Ungaria si Polonia incheiasera pace cu turcii, Stefan a recunoscut suzeranitatea otomana(1489).
AlitaLidia: Stefan se reorienteaza in politica externa spre Ungaria, nerecunoscand pacea cu Polonia din1485. Astfel ca in 1497 armata polona in frunte cu Ion Albert ataca Moldova. Stefan obtine victoria dar in lupta este lovit de o sageata otravitoare care ii va cauza moartea. (2 iulie 1504).
Stefan aparator al crestinatatii a fost santificat dupa ce a fost inmormantat la manastirea Putna, ctitoria sa.
AlitaLidia: Dupa moartea lui Stefan cel Mare si expeditia sultanului Soliman in Moldova, Tarile Romane au intrat sub regimul dominatiei otomane. Regimul tributar a fost inlocuit cu un regim vasalic in care dominatia politica era dublata de cea economica. Autonomia interna era redusa iar politica externa se subordona Portii. Obligatiile financiare, mult diversificate, cresc in aceasta perioada.
AlitaLidia: Pe tot parcursul Evului Mediu, tipul de război purtat de Ţările Române cu otomanii ar putea fi caracterizat drept conflict asimetric.
Strategia folosită este, de regula una defensivă, de apărare a teritoriului propriu, conjugată uneori şi cu ofensiva, prin care se încearcă pătrunderea în teritoriul inamicului pentru a-i lovi acestuia unele puncte nevralgice.
AlitaLidia: Disproporţia de forţe i-a determinat, de regulă, pe români să evite bătăliile decisive, preferând luptele de hărţuire, care ii împiedicau pe adversari să îşi valorifice superioritatea în oameni.
AlitaLidia: De asemenea, tactica „pământului ars", prin care se distrugeau recoltele, vegetaţia, locuinţele, iar populaţia se retrăgea în locuri greu accesibile, avea drept scop crearea unui „gol demograficoeconomic” prin care armata invadatoare era lipsită de posibilităţi de aprovizionare si de obţinere de informaţii. Situaţia năvălitorilor putea fi şi mai mult înrăutăţită prin atacuri de noapte, de tipul celui realizat de Vlad Ţepes împotriva taberei sultanului Mehmed al II-lea.
AlitaLidia: Luptele purtate de romani in secolele XIV-XV au avut nu doar o semnificaţie interna, aceasta a permis conservarea fiinţei statale si a confesiunii religioase, ci si una Europeana. Expansiunea otomana in aceasta parte a Europei a fost oprita pe linia Dunării iar forţele turcilor au fost uzate in lupte si i-au împiedicat sa se concentreze in alte direcţii.
AlitaLidia: gata,mult succes. :- *
sorinapozderie5: mulțumesc frumos ❤️
Alte întrebări interesante