Question

Va rog scrietimi o compunere foarte frumoasa cu expresii plastice!!!

Answer 1

Era o zi insorita de primavara.Pe cer soarele stralucea puternic si razele lui blande si timide ajungeau pana la cel mai retras si ascuns loc.Impreuna cu prietena mea Denisa,am plecat sa ne plimbam.
-Unde propui sa mergem ?am intrebat-o eu.
-Ce zici sa vizitam parcul din centrul orasului?
-Care?
-Imi aduc aminte ca se numea..."Parcul Diamantului",asa se numea!imi spuse ea cu un zambet nemarginit pe buze.
Apoi,am luat un autobuz pentru a ajunge acolo.In fata noastra se afla cea mai renumita fantana. Era uriasa.Apa curgea domol iar noi nu ne mai saturam sa o privim.
-Iti place?
-Ce?am intrebat-o eu nedumerita.
-Fantana! Se numeste "fantana viselor".
-Da, este uimitoare!
-Am citit despre ea ca ar avea 58 de ani.Ce zici sa ne urcam pe pietrele de langa ea?imi propuse Denisa.
-Dar nu avem voie,daca ne va prinde cineva, o sa dau vina pe tine!
-Bine,nici o problema .Totusi a fost ideea mea ,insa si tu ai fost de acord!
-Vrei sau nu sa ne urcam?
-Eu da!
-Atunci haide!
Ne-am catarat pana in varf pe pietre dar un om ne vazu si veni inspre noi.Am luat-o la fuga.Nu ne-am mai oprit pana cand,pe drum eu i-am atras atentia Denisei:
-Vezi ce se intampla daca ascult de tine?
-Nu eu te-am pus sa faci ce iti zic!
-Am dat de necaz!Nu o sa mai merg nicaieri cu tine!
-Dar...
-Nu imi pasa ce ai de spus cat timp nu vii cu sfaturi folositoare sa iesim din asta!
-Dar acolo e o poteca veche si pustie!Ce zici sa o exploram?
-Nu am dat de destule necazuri?Vrei sa mai avem inca unul?
-Nu, dar mi se pare fascinanta si sunt extrem de curioasa!
-Asa este...Bine,mai merg de data asta,dar sa stii ca altadata eu voi hotari ce loc vizitam!
-Sunt cu totul de acord!Dar tot raman la concluzia ca eu am idei mai bune ca tine.
-Ba nu!
-Ba da!
-Bine,nu mai conteaza,hai sa mergem.
Poteca era lunga si era acoperita de liene,crengi si frunze din padurea de alaturi.
-Cati ani crezi ca are aceasta carare?ma intreba mandra de ideea sa,Denisa.
-Nu stiu.
-Eu presupun ca are 12 ani .
-Cum zici tu!
Dupa putin timp se auzi un zgomot.
-Ai auzit si tu asta?
-Da.Ce crezi ca a fost?
-Nu stiu dar ar fi mai bine sa plecam de aici!
-Tu m-ai adus aici si acum iti este frica sa mai stai?Ce exploratoare buna esti!
-Nu eu am fost cea care a zis ca vrea sa se faca exploratoare!Eram decat curioasa.
-Bine te cred,dar haide sa mai mergem putin.
La jumatatea drumului,am observat ca un pom ne bloca calea statand in mijlocul cararii.
-Si ce facem acum?am intrebat eu dezamagita.
-Uite eu vad niste butoane pe copac!
-Unde?
-Aici!imi arata Denisa sub umbra unor crengi .
-Le-am vazut!Hai sa le apasam!Ce parere ai?
-Bine!Haide!
In fata ni se deschise deodata un portal.
-Priveste,e uimitor!ma asigura Denisa,incercand sa ma convinga sa intram.
-Stiu!Haide sa intram !
-Stai...,dar cum ne vom intoarce acasa?
-Uite ,pe copac scrie asa:"Portalul se va deschide oricand este nevoie si cu orice scop."
-Super!Atunci ne putem continua calatoria linistite.imi spuse denisa usurata de noua veste.
Apoi,am intrat entuziasmate prin portal.Acolo,zarisem un codru ascuns care era din crist.Farmecul acestuia era de necomparat.Intregul cadru era invaluit intr-o lumina calda si blanda a unei timide raze de soare.Denisa afirma:
-Este fantastic!Tu ce crezi?
-Nu am cuvinte care sa descrie acest loc uimitor!
-Ai dreptate,frumusetea acestuia este nedefinita!
-Imi pare rau ca nu ne permitem sa mai stam aici,ne-am putea creea amintiri de neuitat!i-am spus eu invaluita intr-o stare de regret.
-Ce zici sa mai venim zilele acestea?
-Da!Suna foarte distractiv!
-Bine,atunci ramane stabilit.
-De acord.Haide acum sa plecam , inainte sa vina seara.
-Bine.Dar cum deschidem portalul pentru a ajunge acasa?
-Poate trebuie sa strigam ceva cum ar fi:"Portalule ,apari!".
-Bine.
Dupa rostirea acestor cuvinte,portalul isi facu aparitia in fata noastra.Am plecat apoi acasa incantate de calatoria de astazi si foarte fericite de descoperirea unei astfel de paduri.