va rog un rezumat despre Satul Zubresti (legenda)
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Se zice că odinioară îi pierise lui Ştefan Vodă multă oaste şi ca să-şi o tocmească la loc, s-a dus să caute oşteni şi printre răii din inchisori. Şi venind într-o ocnă de sare a zărit nişte oameni foarte zdraveni. Aceştia erau Zubrea haiducul cu cei doi ficiori ai săi şi cu alţi haiduci din ceata sa. Şi cum săpau la sare i-a întrebat pre dânşii Domnul :
—Vi-i greu, hai ?
—Greu, greu, Doamne ! — a răspuns Zubrea haiducul.
—Măi, eu vă ert osânda, vă slobod din gherlă i vă voiu milui şi cu daruri, dacă mă veţi ajuta să stârpesc nişte cete de tătari de pe valea Bacului şi a Ichelului, de care nu mă pot
mântui ; că nu vor să plătească nici un bir şi es necontenit la şleahuri pentru prădăciuni.
—Mergem, Doamne, unde-i porunci, numai să scăpăm din ţintirirnul ista ! — răspunseră haiducii.
Şi a pornit ceata alcătuită din haiducii lui Zubrea, supravegheată de oştenii şi căpitanii domneşti, spre acele locuri de pe Bac şi Ichel. într-o noapte au zătrit pe tătarii lui „Truş-han" , cari aveau staniştea pe moşia Truşenilor de azi.
In alt noapte i-au stârpit pe tătarii de pe Ichel, cari aveau staniştea unde sunt Zubreştii de azi. Cei cari au rămas teferi şi-au luat lumea-n cap şi au fugit îţi pustie.
Şi le-a dăruit Ştefan Vodă căpitanilor moşii şi oştenilor răzeşii pe aceste locuri, pentru ca să-şi facă sate. Şi i-a miluit cu mici răzeşii şi pe ocnaşii din ceata lui Zubrea haiducul.
Şi au întemeiat căpitanii sate înconjurate de hindichiuri cu gard pe locurele rămase pustii.
Hergheliile de cai, turmele de oi, cirezile şi tamazlâcurile de vite albe rămase de la tătari şi le-a luat Ştefan Vodă sie-şi; dar a lăsat şi oştenilor o parte, ca să aibă cu ce-şi porni gospodăria în noile locuri.
Oştenii şi haiducii cari n'aveau femei şi-au oprit cu de-a sila şi câte o tătăroaică mai potrivită, ca să aibă cine-i spăla, cine le face o fiertură sau o azimă, şi să le miroasă a femeie în case şi bordeie; căci, de, era pustietate pe aceste locuri, şi nici ţipenie de moldovancă nu se pomenea.
Şi aşa s-au întemeiat satele Truşenii şi Zubreşti şi altele în această margine de ţară.