Va rog, va dau coroană! Mulțumesc
Răspunsuri la întrebare
Bună!
_______
1. Menționați, din sursa A, actul cu valoare de constituție pentru Principatele Române.
Actul cu valoare de constituție pentru Principatele Române menționat în sursa A este ,,Convenția de la Paris".
2. Identificați, din sursa B, deceniul și secolul la care face referire textul.
Sursa B face referire la deceniul al 5-lea al secolului al XIX-lea.
3. Precizați, din sursa B, două categorii sociale.
Două categorii sociale precizate în sursa B sunt: ,,boierii" și ,,țăranii".
4. Scrieți litera corespunzătoare sursei care susține că activitatea unioniștilor a dus la formarea statului român modern.
A
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste două informații (cauză, respectiv efect).
Cauză: „pentru a-și îmbunătății nivelul de trai, care se înrăutățise”;
Efect: „țăranii erau hotărâți să lupte”;
6. Prezentați câte o acțiune din politica internă, din ultima jumătate a secolului al XIX-lea, respectiv din prima jumătate a secolului al XX-lea, prin care se consolidează statul român modern.
În anul 1866, în țara noastră, a fost adoptată prima Constituție. Contextul a fost acela în care Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit să abdice, iar la conducerea statului a fost adus un prinț german, Carol de Hohenzollern Sigmaringen. Venirea acestuia a fost acceptată și de popor în urma unui plebiscit. Pe data de 10 mai, Carol a depus jurământul de fidelitate, iar pe 1 iulie a fost adoptată prima lege fundamentală. Potrivit acesteia: numele oficial al statului era România, teritoriul țării era inalienabil și indivizibil, erau separate puterile în stat, forma de guvernare era monarhia constituțională și era prevăzut principiul primogeniturii. Consecințele au fost pozitive, deoarece românii beneficiau de numeroase drepturi și libertăți (dreptul la proprietate, libertatea individuală, libertatea de întrunire) și funcționau principii democratice precum suveranitatea poporului și guvernarea reprezentativă. Așadar, Constituția a contribuit la modernizarea statului și la consolidarea regimului democratic.
În anul 1923, în România a fost adoptată o nouă Constituție. Contextul a fost acela în care țara noastră a câștigat Primul Război Mondial, iar la patria mamă au fost alipite Basarabia, Bucovina și Transilvania. A crescut suprafața țării, dar și numărul minorităților naționale. Fiindcă trebuia introdus și votul universal, regele Ferdinand a decis că este necesară promulgarea unei noi legi fundamentale. Se păstrează numeroase prevederi ale Constituției din 1866. Noi erau: introducerea votului universal (pentru bărbații cu vârsta minimă de 21 de ani), precizarea statutului țării (România era un stat unitar, național și independent) și modificarea articolului 7, potrivit căruia cetățenia română putea fi obținută și de locuitorii care nu erau creștini. Prin urmare, această Constituție a întărit și mai mult regimul democratic.
7. Menționați o asemănare între prevederile a două proiecte politice emise în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
,,Cererile norodului românesc" și ,,Regulamentele Organice" au fost adoptate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. O asemănare între cererile acestora este prevederea înființării unei armate.