Vă rogg din suflet e pt maine poate cineva să imi scrie o descrire despre un personaj din stăpanul inelelor. Multumesc frumos!!!dau coroană
Răspunsuri la întrebare
Potrivit anexelor cărții "Întoarcerea regelui", Aragorn, numit astfel după strămoșul lui Aragorn I, s-a născut pe 1 martie 2931 în cel de-al Treilea Ev, fiind fiul lui Arathorn al II-lea și al soției lui Gilraen. Prin strămoșul lui Elendil ( cu care semăna destul de bine) Aragorn era un descendent al lui Elros Țar-Minyatur, fratele geamăn al lui Elrond și primul rege al Numenor-ului. Aragorn este descendentul ambilor fii ai lui Elendil, de la Isildur până la Arvedui, ultimul rege al Arthedain, și de la Anarion până la soția lui Arvendui Firiel.
Când Aragorn avea doar doi ani, tatăl lui a fost ucis în timp ce urmărea niște Orci. Aragorn a fost apoi găzduit la Valceaua Despicata de către Elrond. La cererea mamei sale, descendenta lui a fost ținută secretă, deoarece ei îi era teamă că el să nu fie ucis precum tatăl și bunicul lui dacă adevărata identitate a lui ca descendent al lui Elendil și moștenitor al lui Isildur va fi cunoscută. Numele lui Aragorn a fost schimbat în Estel (speranța în Sindarin) și nu i s-a spus despre moștenirea lui decât când a împlinit 20 de ani, în 2951.
Elrond i-a dezvăluit lui Aragorn adevăratul lui nume și descendența lui, și i-a dat cioburile sabiei lui Elendil, Narsil, și de asemenea Inelul lui Barahir. El a reținut însă Sceptrul lui Annuminas până când Aragorn va avea dreptul să îl posede. De asemenea, în această perioadă, Aragorn o întâlnește și se îndrăgostește de Arwen, fiica lui Elrond care avea 2700 de ani și care de-abia se întorsese din patria mamei ei, Lorien. Ulterior, Aragorn și-a asumat rolul de cea de-a 16-a căpetenie a Dunedain, și a mers în sălbăticie, trăind cu cei rămași dintre oamenii lui, a căror regat fusese distrus în timpul războaielor civile și regionale din secolele trecute.
Aragorn l-a întâlnit pe Gandalf cel Sur în 2956 și au devenit prieteni apropiați. La cererea lui Gandalf, el și adepții lui au început să păzească un mic ținut denumit Comitatul, locuit de Hobbiți, și a devenit cunoscut de oameni ca și "Pas Mare". Din 2957 până în 2980, Aragorn s-a angajat în mari expediții, servind în armata Regelui Thengel din Rohan ( tatăl regelui Theoden) și a Majordomului Ecthelion al II-lea din Gondor (tatăl lui Denethor). Multe dintre sarcinile sale au ajutat la ridicarea moralului în Miazazi și au contracarat amenințarea tot mai mare a lui Sauron și a aliaților săi, și a dobândit o experiență neprețuită pe care o va folosi mai târziu în Războiul Inelului.
Aragorn a servit stăpânilor lui fiind deghizat iar numele său în Gondor și Rohan în vremea aceea era Thorongil (Vulturul Stelei). Cu un mic escadron de nave din Gondor, el a condus un asalt asupra provinciei rebele Umbar în 2980, arzând multe dintre navele corsarilor și ucigându-l personal pe conducătorul lor în timpul Bătăliei de la Havens. După victoria de la Umbar, "Thorongil" a părăsit lupta, spre consternarea oamenilor lui, și a plecat spre Est.
Mai târziu în 2980, el a vizitat Lorien, și s-a întâlnit încă o data cu Arwen. I-a dăruit obiectul de familie al Casei lui, Inelul lui Barahir, și, pe dealul Cerin Amroth, Arwen i-a promis mâna ei, renunțând la moștenirea ei de elf și acceptând Darul Oamenilor: devenea muritoare. Elrond i-a reținut lui Aragorn permisiunea să se căsătorească cu fiica sa, până în momentul în care fiul său adoptiv va fi rege în regatele reunite Gondor și Arnor. Elrond știa, că și Aragorn, că dacă fiica sa se va căsători cu un muritor aceasta va deveni și ea muritoare, acest lucur indepartandu-l pe nemuritorul Elrond de fiica sa cât va există lumea. Elrond era de asemenea îngrijorat pentru fericirea lui Arwen, fiindu-i teamă că la final ea va considera perspectivă morții (atât a ei cât și a celui iubit) mult prea grea de suportat.
Înainte de evenimentele din Stăpânul Inelelor, Aragorn a călătorit la minele gnomilor din Moria, și la Harad , unde (conform propriilor lui cuvinte) "stelele sunt ciudate". Tolkien nu specifică momentul în care au loc aceste călătorii. În 3009, Gandalf a devenit suspicios în privința inelului deținut de hobbitul Bilbo Baggins, care mai târziu s-a descoperit că era Inelul, instrumentul puterii diabolice a Lordului Întunericului Sauron. În jurul acestui moment Gandalf îl roagă pe Aragorn să urmărească o creatură numită Gollum ,care deținuse înainte inelul. Această vânătoare l-a condus de-a lungul întregii regiuni Rhovanion , și în final la- capturat pe Gollum în Smarcurile Mortilor la nord de Mordor. Apoi Aragorn l-a adus drept captiv în regatul regelui Thranduil în Codrul Intunecat, unde Gandalf l-a interogat.