va rogg!!! Povestirea povestei "departe,departe" de Barbu Delavrancea. Va rogg!!!! dau coroana!!!!
Va rogggg!!!! Vaaaaaa Rogggg frumossss ajutatimaaaaaa!!!!
Răspunsuri la întrebare
,, Departe, departe"
de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Povestea ,, Departe, departe” de Barbu Ştefănescu Delavrancea impresionează de la primul cuvânt -când boabele mari de lacrimi încep să scalde feţele cititorului şi-ale cărţii- până-n final, aşteptând ca zicerea să aducă tihnă.
Se spune că era un palat de marmură în mijlocul unui lac, cu grădină de naramzi şi portocali, iar în miez de noapte o umbră se-arăta, bătând în porţile de stejar ce se deschideau în jalnic ţipăt şi umbra lăsată-n zori era pe porţile pe care- intrat-a.
Povestitorul, personaj-narator, se pierduse şi drumul de-a-se-ntoarce nu ştia. Aşa că, amurgul când iarăşi se arătă a bătut în porţile palatului. O voce a auzit şi un chip a văzut îndată leşinând.
În zori se afla în pat moale, având alături pe bâtrâna cu părul alb şi faţa ca ceara. De la aceasta află povestea palatului de marmură …
Era un împărat şi-o împărăteasă fără copii. Împăratul rău ca răutatea, toată lumea se temea de dânsul. Supărarea creştea şi răutatea zvâcnea cu atât mai mult că n-avea urmaşi.
Într-o bună zi, i-a dat împărătesei vorbă ca dacă-ntr-un an copil nu-i va dărui o va omorî.
Împărăteasa plânse şi se rugă. Noapte trei femei uscate au căutat-o şi-o întrebară de vrea copii. Răspunsul ei a fost cu sete: ,, da!”. Auzindu-le însă prorocirea se sperie: să aibă fată … şi împăratul să fie tată nepotului şi bunic fiului şi doar când fata îi va întinde două mâini c-o mână tot ce e rău va disparea şi ce e bun va-mpietri.
Grozăvia se-mplini. Născu o fată, împărăteasa fu acoperită cu pământ şi copila crescută de bătrâna de azi ce-i deschisese porţile palatului.
Timpul trecu şi-mpăratul numai în luptă o ţinea. Într-o bună zi, întors, doreşte să-şi vadă fiica şi cuvântul celor trei urma a se împlini.
Fiica de-mpărat consideră că pentru a scăpa de urgia tatălui ar fi bine să fugă cu ciobanul care cânta melodios. Împăratul îi vede-n zori şi turbă, aruncându-i în beci, despărţiţi de un zid gros şi mare. Împăratul îi trimise vorbă că dacă în trei zile nu-I va fi soaţă mâna dreaptă şi capul ciobanului pe tipsie vor fi şi ea zidită.
Cei doi tineri reuşesc a face ca mâinile lor să se-ntâlnească.
Tipsia-i dinaintea împăratului, iar fiica vrea a se-mplini cuvântul celor trei femei din noapte:,, ... a-i oferi două mâini c-o mână”
Este adusă şi împăratul îi sărută mâna pe care se-afla prinsă şi mâna stângă a ciobanului cu fir de mătase.: ,, … două mâini c-o mână” … cei de la masă dispărură, împăratul se transformă-n umbră cu neagră coroană şi totul încremeni … doar bătrâna se mai afla …şi-i mirat de cum.
Aşa află că umbra tot vine cerând iertare de la fiica sa, dar ea în alb veşmânt tot doarme, doarme şi el pleacă urlând în ţipăt de nebun.
Soarele se înălţă frumos şi bătrâna îi simţi gândul … el ştie că ea nu poate fi umbră că mâna i-a sărutat şi faţa sa mângâiată-i fu … bătrâna, prinzându-l de mână săriră în lac şi ... el privi spre sus unde se înălţa trup tânăr îngeresc în albă rochie de mireasă ce zbor descătuşat avea şi el … niciodată nu s-a mai întors la palatul de marmură.
Povestea ,, Departe, departe" de Barbu Ştefănescu Delavrancea aduce pacea cititorului străfulgerat de complexitatea firului narativ descâlcit cu răbdarea celui ce doreşte tihna.