Veselul Dionysos rezumat scurt va roog
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Dionisos era tot un zeu pamantean, htonic, ca si Demetru, un zeu al belsugului de roade, de aceea era placut elinilor. El era zeul vitei de vie si ocrotea pe viticultori, dupa cum Demetra ii ocrotea pe agricultori. Pe langa aceasta, Dionisos era socotit drept zeul cel mai vesel si mai popular, pentru ca elinilor le placeau cantecul si dantul. La petreceri se sorbea vin, si vinul aducea veselie, le turna foc in vine, le aprindea chiote in gatlej, le atata picioarele la dant.
De aceea elinii mai numeau acest zeu si Bachos, cuvinte care au acelasi talc: galagiosul, acela care face larma, pentru ca petrecerile lui Dionisos erau pline de zgomot. Tot de aici s-a tras si numele roman: Bachus.
In timpul marilor dionisii: serbarile organizate in Atena, in cinstea zeului Dionisos, se cantau niste imnuri.
Se spunea ca Dionisos, cand era copil, sugea laptele cu multa pofta. Cand se oprea din supt, striga:” Evoe!”… Asa lamureau grecii faptul ca la serbarile dionisiace acest cuvant rasuna adesea in mijlocul veseliei generate. Grecii pretindeau ca misterele dionisiace, ritualurile savarsite la serbarile zeului, fusesera initiate de catre nimfa Mistis, cu talentele ei vrajitoresti. Ea organizase serbarile noaptea, pentru ca, ferite de lumina zilei, sa nu poata fi observate de Hera, dusmanca de moarte a lui Dionisos, fiul nelegitim a lui Zeus.
Faptul ca acest car a lui Dionisos era tras de fiare, pare a fi o iluzie la faptul ca betia poate transforma pe om intr-o fiara. Dorind sa-i imblanzeasca firea acestei forte de temut, grecii i-au ridicat altare zeului care o intruchipa, si-l daltuiau frumos, tanar, cu trupul zvelt, infasurat in blana moale de pantera, stransa cam neglijent pe bust. Molatic, sprijinit de tirs, zeul avea pe fruntea alba cununa verde, de vita, iedera si flori. In cinstea zeului ciudat, puternic, aveau loc niste serbari- numite de elini orgii, si bachanale, de latini.
gmirea