Vi s-a intimplat ca o anumita traire sau stare sufleteasca de moment sa influienteze modul in care vedeti lumea inconjuratoare?relatati intr-o pagina de caiet o asemenea experienta
Utilizator anonim:
postata de 2 ori
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
Lumea inconjuratoare este o iluzie care o trăim zi de zi.
Asta era semnificatia lumii incojuratoare pentru mine până când nu a ajuns aceea zi in care m-am simtit liberă, nu reuşiam să mă gândesc în altă parte decât la ce mi se intâmpla in acel moment. Totul mi se părea mai frumos, mai vesel, mai colorat.
Pe unde mergeam zâmbeam, poate că lumea mă considera nebună, dar nu mă interesa, in acel moment mă bucuram de tot ce vedeam.
In acele clipe nu exista lucru mai frumos decât acea stare de bine care mă făcea să văd lumea altfel, să mă bucur şi eu o dată in viată simtindumă asa de lejer incât puteam să ating cerul cu un deget, nu mă mai interesa dacă cineva îmi vorbea pe la spate, nu mai puneam tot la suflet.
Dar se reîntoarce acel moment în viată când te simti goală, monotonă, vrei să fugi de tine insuti cât mai departe posibil. Singurul cuvânt care mă descria nu mai era ,,zambareată" era complet opusul ,,tristă", mă simteam singura, nimeni nu mă întelegea şi idea mea de viată diferită dispăruse.
In tot ceea ce făceam eu sau ceilalti nu mai vedeam nimic bun, pozitiv.
De aceea spun că în viată, fiecare clipă sau moment pe care îl trăim, fie bun fie rău, trebuie să-l infruntăm, să ne facem curaj şi să zâmbim indiferent de sitauatia in care ne găsim.
În concluzie viata este o lupta.
Asta era semnificatia lumii incojuratoare pentru mine până când nu a ajuns aceea zi in care m-am simtit liberă, nu reuşiam să mă gândesc în altă parte decât la ce mi se intâmpla in acel moment. Totul mi se părea mai frumos, mai vesel, mai colorat.
Pe unde mergeam zâmbeam, poate că lumea mă considera nebună, dar nu mă interesa, in acel moment mă bucuram de tot ce vedeam.
In acele clipe nu exista lucru mai frumos decât acea stare de bine care mă făcea să văd lumea altfel, să mă bucur şi eu o dată in viată simtindumă asa de lejer incât puteam să ating cerul cu un deget, nu mă mai interesa dacă cineva îmi vorbea pe la spate, nu mai puneam tot la suflet.
Dar se reîntoarce acel moment în viată când te simti goală, monotonă, vrei să fugi de tine insuti cât mai departe posibil. Singurul cuvânt care mă descria nu mai era ,,zambareată" era complet opusul ,,tristă", mă simteam singura, nimeni nu mă întelegea şi idea mea de viată diferită dispăruse.
In tot ceea ce făceam eu sau ceilalti nu mai vedeam nimic bun, pozitiv.
De aceea spun că în viată, fiecare clipă sau moment pe care îl trăim, fie bun fie rău, trebuie să-l infruntăm, să ne facem curaj şi să zâmbim indiferent de sitauatia in care ne găsim.
În concluzie viata este o lupta.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Engleza,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă