vreau informati despre insieni :OBICEIURI;CE MANAMCA:CU CE SE IMPRACA:UNDE LOCUESC:SARBARORILE LOR ETC.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Cultura RomânieiArte
Literatura
Filosofia
Muzica
Artele vizuale
Tradiții
Bucătăria
Folclorul
Cultura populară
Mitologia
Superstiții
Spiritualitatea
Artiști
Actori
Compozitori
Pictori
Poeți
Scriitori
Monumente
Castele
Muzee
Clădiri religioase
Patrimoniu UNESCO
Tradițiile românești variază de la o regiune la alta.Suntem la inceput de an agrar si am intrat in anotimpul cald, situat sub semnul calului. Zilele lui Santoader au inceput martea trecuta, si de atunci fiecare zi a fost patronata de un cal din herghelia lui divina. In unele locuri, sarbatorii ii sunt consacrate sase zile, in altele – noua sau chiar 12. "Caii lui San-Toader sunt in numar de sase (...). Ei vin sambata seara la ora 6, in prima saptamana din Postul Pastelui si stau pana joi la amiaza, in saptamana a doua, cand li se dau sase gramezi de porumb, pentru ca nu au facut rau in sat. In timpul acestor zile nu e voie sa canti, sa petreci sau sa lucrezi, de la ora 6 seara pana la 6 dimineata, pentru ca ei te calca in picioare. Nu te poti feri, pentru ca ei iau diferite chipuri de oameni." (Tony Brill) Sambata a fost ziua celui mai rau dintre ei, considerat si capetenia acestor naprasnice reprezentari hipomorfe. Taranii ii spun "Santoaderul cel Mare" sau "Santoaderul cel Schiop" si – la fel ca in cazul Filipului cel Schiop (zeul insemnat al lupilor, cel mai cumplit dintre Filipi) – il considera conducatorul lor. Tot ei povestesc ca, mai demult, cand era respectata sarbatoarea cu toate interdictiile si obligatiile rituale impuse, Santoaderii puteau fi vazuti de om. Acum insa nu se mai arata, pentru ca nimeni nu mai crede in ei…
Românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, pe data de 30 noiembrie. Întâmplarea a făcut ca ziua națională, 1 decembrie, momentul unirii provinciilor românești, să se celebreze a doua zi. Iată cum, cele două componente, spiritualul și istoria, se alătură pentru a fi comemorate în momentul în care postul Crăciunului este în toi, natura și individul pregătindu-se deopotrivă pentru nașterea Mântuitorului.
Iarna este sobră, plină de privațiuni și primejdioasă dar sărbătorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din tradiția românilor, prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viață.
Noaptea din ajunul Sf. Andrei este destinată unor obiceiuri, poate antecreștine, care să asigure protecție oamenilor, animalelor și gospodăriilor. Țăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru că ele trebuie garantate de autoritatea și puterea sa.
Ajunul Sf. Andrei este considerat momentul în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică. Clipa cea mai prielnică pentru a obține informații cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, "Andreiu' cap de iarnă" cum îi spun bucovinenii, permite interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede ca în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor".
Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește ca principal element apotropaic (de apărare), usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale.
În general, acest usturoi cu rol de apărare, provine din cel menit cu un an înainte, în același moment al anului. Сea mai importantă acțiune ce se desfășoară în această noapte este "păzitul usturoiului". Împreună, fete și flăcăi, veghează și petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calitățile necesare.
Forța magică cu care el va fi investit în ajunul de Sf. Andrei îi va ajuta pe toți să depășească momentele de cumpănă de peste an, va servi drept remediu terapeutic, va aduce pețitori - purtat la brâu, va păzi sălașurile de duhurile rele.
Deși învăluite de muzică și dans, fetele vor veghea cu strășnicie usturoiul, ce nu trebuie furat pe ascuns de flăcăi. Păzit astfel, usturoiul va putea mai apoi să asigure protecția ființei umane, reușind uneori să-i schimbe chiar soarta. Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și câmpurilor, se aduc crenguțe de vișin în casă, care vor înflori până la Crăciun, sau se seamănă boabe