Limba română, întrebare adresată de sissi123, 8 ani în urmă

Vreau o compunere despre o intalnire cu un extraterestru 20-24 randuri


Rodi11: Cu dialog ?
Rodi11: sau nu ?
sissi123: si naratiune se descriere si putin dialog
Rodi11: E foarte important acest aspect.
Rodi11: aa
sissi123: si*

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Rodi11
5
Am ajuns in satul bunicilor si deja era seară. Bunicul mi-a povestit despre lumea care ar putea exista dupa milioanele de stele. Noi doi stăteam pe prispa casei si ne uităm la stele , le admiram si ne minunam cat de multe erau ele. Era un cer senin si multitudinea de stele m-a impresionat mult. Povestea bunicului era captivantă. El imi povestea de o întâmplare care i s-a petrecut lui intr-o seara cu cer senin ca aceasta. Mi-a povestit ca el era doar un puşti si ii plăcea foarte mult sa studieze stelele.In acea seara el stătea pe o pătură si contempla cerul plin de stele.
Dintr-o data a vazut pe cer o lumina palpaitoare care se făcea tot mai mare pe masura ce se apropia de pământ. S-a ridicat in picioare speriat si acea lumina a ajuns sa il orbească aproape. Era o navă cum nu mai văzuse niciodata. Bunicul mi-a zis ca a intrat intr-o stare de paralizie. El nu mai putea sa se miste de spaimă. Nava stătea deasupra capului sau si o lumina orbitoare a coborât înspre dansul si l-a ridicat in sus pana a ajuns in interiorul navei.
Nava era foarte luminoasă în interiorul ei si bunicul a vazut cum pe un tron de metal plin de luminite stătea cineva care i-a spus cu o voce ingrosata :
-Vino ! Nu iti fie teamă. Vino mai aproape!
- Daaa. ... s-a balbait bunicul.
Si a mers mult mai aproape .Pe tron era cineva care nu arăta a om deloc. Bunicul credea ca poate este un înger dar se contrazice singur in gândul sau deoarece nu arăta frumos.
Avea un cap imens cu doi ochi mari si corpul subțire si mic.La culoare era ca o gogoașă.
- Am venit sa va cunosc mai bine . Spuse extraterestrul. Eu v-am vazut demult pe voi oamenii si din ce am vazut nu v-am inteles deloc felul vostru de a trai. M-am gandit sa va aduc in nava mea pe unul dintre voi ca sa imi spuneti voi de ce va distrugeti planeta in loc sa o protejați. Doar este locul vostru unde voi trăiți.
- Ă .... păi, cred ca ar fi trebuit sa alegi pe altcineva sa il aduci aici deoarece eu sunt mic si nu stiu atâtea. .. a spus bunicul.
- A , păi pe cine ar fi trebuit sa aduc ?
- Pe un om mai mare , un adult sau chiar pe un om de stiintă, care studiază chiar problema pe care vreti dumneavoastră sa o stiti.
- Bine , multumesc ca ai fost cuminte si iti voi da drumul , dar am o rugăminte la tine.
-Spuneți. Spuse bunicul care încă era speriat.
- Sa nu spui la nimeni ceea ce tocmai ai vazut . A fost doar un vis al tău. Bine ?
- Da . Bine.
Extraterestrul s-a apropiat si si-a întins mana care avea trei degete ciudate si l-a adormit pe bunicul.
Bunicul a zis ca din acel moment nu stie ce s-a mai intamplat dar s-a trezit cand a inceput sa ploua peste sat , iar el si-a luat pătura si a fugit in casă. Nici acum nu stie bunicul daca a visat sau a fost realitate insa spune ca el crede ca nu suntem singuri in univers.

Rodi11: Cand o scrii pe caiet studențesc cu siguranta o sa ai atâtea rânduri cate ai cerut
Rodi11: Am corectat unele cuvinte. scz
sissi123: multumesc mult
Rodi11: Cu placere ☺
Răspuns de marcela16
3
În weekend am mers cu prietenii mei intr-o mica excursie la munte. Vremea era atât de frumoasă, încât n-ai fi zis ca este începutul lunii noiembrie. Ne plac plimbările în natură și profitam de orice ocazie pentru a merge la munte. Cutreieram de dimineață și până seara, cădem franți de oboseala iar a doua zi o luăm de la capăt. De fiecare data descoperim câte ceva nou, exact cum a fost și de data aceasta.
În timp ce mergeam prin împrejurimile Brasovului, la un moment dat ni s-a părut ca auzim un strigat de ajutor venind din partea unde se afla o pantă abruptă. Am crezut ca cel mai probabil a căzut cineva în prăpastie , așa ca ne-am grăbit. Când am ajuns la fața locului, am observat cum un omuleț, dacă îi puteam spune așa, se chinuia sa iasă din prăpastie.
Am întins o frânghie, destul de lunga, către acesta și apoi l-am tras în sus. Când a ajuns în dreptul nostru , mai ca era puțin sa-l scăpăm atunci când am văzut cum arată. Am fost șocați. Era micuț de statura, pielea avea culoarea verde iar ochii erau de-un roșu aprins. Ceea ce ni s-a părut și mai ciudat, era faptul ca vorbea limba noastră. Pe parcursul discuției, am descoperit ca acesta ajunsese în prăpastie, în urma proastei aterizări a navei spațiale. Acum aștepta ajutor din partea fraților săi, de pe Marte. După ce ne-a mulțumit , ne-am văzut de drumul nostru dar încă nedumeriți de ceea ce se întâmplase.
Alte întrebări interesante