Vreau si eu date despre mediul maritim(litoral) precum: localizare, clima, fauna, vanturi, vegetatie.
Răspunsuri la întrebare
Localizare : Litoralul românesc este situat în partea sud-estică a României, cuprinzând limitele estice ale judeţelor Constanţa şi Tulcea. Are o lungime de 245 km şi este limitat spre nord, în Delta Dunării, de vărsarea în mare a gârlei Musura (45°12′ lat. N şi 29°40′ long. E), care face graniţă comună cu Ucraina iar spre sud de frontiera cu Bulgaria (43°43′ lat. N şi 28°35′ long. E), aflată la 2 km de localitatea Vama Veche. Distanţa rutieră între capitala ţării, Bucureşti şi litoral (oraşul Constanţa) este de 225 km.
Clima : Regimul climatic se caracterizează prin veri lipsite în general de caniculă uscată, datorită prezenţei brizelor marine răcoroase şi prin ierni blânde însă însoţite de vânturi puternice şi umede ce bat dinspre mare, prin toamne lungi şi frumoase ce prelungesc sezonul estival şi primăveri răcoroase. Uneori în iernile mai aspre apa mării îngheaţă până la 100-200 m de ţărm. Datorită acţiunii moderatoare a mării, pe litoral se înregistrează cea mai blânda climă din ţară: temperatura medie anuală atinge valori de 11,2°C la Constanţa şi 11,3°C la Mangalia. În lunile de vară temperatura medie este mai moderată decât în Câmpia Dunării: 22,4°C la Constanţa şi 22,8°C la Mangalia (în iulie). Datorită brizei marine, se realizează în medie, doar 7 zile tropicale pe vară (cu temperaturi mai mari de 30°C), comparativ cu 40-50 de zile în Bărăgan. Temperatura medie în ianuarie este de -0,3°C la Constanţa şi 0,2°C la Mangalia, singurul loc din ţară unde se înregistrează temperaturi medii pozitive în tot cursul anului.
Vegetaţia şi fauna ţărmurilor: Alături de elementele de stepă şi silvostepă, pe litoral există şi un petic restrâns de pădure în zona staţiunilor Neptun şi Jupiter, precum şi o abundentă vegetaţie specifică solurilor nisipoase şi sărate.Astfel, pe cordoanele de nisip din faţa lacurilor sau pe plaje s-a dezvoltat o vegetaţie psamofilă (de nisip) asociată cu vegetaţia halofilă (de sărătură), cu specii puţine, strict adaptate condiţiilor ecologice specifice: perişorul de nisip (Elymus arenarius), scaiul de nisip (Eryngium maritimum), cârcelul (Ephedra distachya), varza de mare (Crambe maritima), lucerna de nisip (Medicago marina), guşa porumbelului (Silene pontica) etc. Pentru fixarea nisipurilor pe plaje şi pentru a se împiedica degradarea falezelor s-au plantat numeroase specii de arbori şi arbuşti: salcâm (Robinia pseudoacacia), cătină (Tamarix ramosisima), pin (Pinus nigra), păducel (Crataegus monogyna), salcie (Salix sp.) şi altele.
Vânturi : Bat brize marine si Crivătul