Question

Vreau si eu o poveste despre viata unei persoane ...CEva sa dea in evidenta

Answer 1

Experiența mea în grădiniță ma face să pot afirma cu încredere că știu să spun povești. Citesc copiilor povești încă de când eram în clasa a IV-a, mi-a dat Dumnezeu talentul acesta si ma bucur de el împreună cu copiii de câte ori am ocazia. Însă când este vorba să spun o poveste de viață, sunt o persoană care nu atrage prea mulți spectatori și asta deoarece pregătirea mea ca psiholog m-a învățat să abordez problemele în mod pragmatic, să nu spun povești cu nori roz, flori și stele, mai ales dacă este vorba despre o situație de viață cu multe complicații.Dar astăzi aș vrea să vă spun o poveste adevărată – pentru că la vârsta noastră de adulți ne plac cel mai mult poveștile reale- despre o fată frumoasă ca un înger pe care am cunoscut-o cu mulți ani în urmă. O chema Ioana, era elevă eminentă la un liceu de prestigiu din Cluj-Napoca, olimpică de nivel național la două materii cu competențe neasociate, avea un păr negru și lung, niște ochi verzi ca smaraldele, era subțire și finuță ca o trestie și delicată ca un bonsai. Tot exteriorul acesta de vis ascundea o lume interioară în care exista o furtună perfectă.Vreau să spun încă de la început că nu am scris despre acest caz ca să judec, poate că nici nu voi schimba vreun gând al unei persoane, dar întâlnirea mea cu Ioana a făcut ca încrederea mea în știință să fie puternic zdruncinată. De ce? Pentru că toate organizațiile serioase de psihologie (vezi Asociația Psihologilor Americani) afirmă că după un avort o femeie nu suferă de o formă specifică de distres post-avort. Am adăugat la acest fapt și pe acela că din nefericire am avut multe dispute destul de neplăcute cu o doamnă profesor universitar pe această temă, însă mi-a fost dat să văd că adevărații clinicieni, cei care cunosc și au de-a face cu pacienți reali îmi susțin vorbele – DA, există distres psihic după un avort oricâte task-force-uri fac americanii și marii psihologi din lumea aceasta! Ioana este un astfel de caz și despre ea vă voi vorbi astăzi.Nu este o poveste fericită și nu cunosc mai multe lucruri decât cele pe care le-am discutat cu ea vreme de vreo 2 ore. Nu am mai întâlnit-o niciodată de atunci, cu timpul chipul ei s-a șters ușor din mintea mea, dar povestea ei și a altora pe care le-am cunoscut ulterior nu o voi uita vreodată. Dacă acest articol este citit chiar de acea Ioana, aș vrea să îi spun că mă rog mereu pentru ea, că îi doresc tot binele din lume și că sper ca exemplul ei să fie o lecție de viață pentru mulți.

Answer 2

cind eram mititica ap mincam multi lamii