Question

Vreau si eu rezumatul Imperiului Romano-German


Vreau c-am o pagina ,doua




Va rog frumos ........imi trebuie urgent

trebuie sa o predau astazi


Dau coroana

Answer 1

Imperiul romano-german (Sfantul Imperiu roman de natiune germanica) a fost succesorul Imperiului roman restaurat teoretic la 800 de Carol cel Mare, regele francilor. Avea sa fie proclamat in 962 d.Hr. de Otto cel Mare, care a pretins a fi organismul politic capabil sa reuneasca Europa Occidentala si sa o guverneze conform misiunii speciale pe care Dumnezeu i-a incredintat-o. Statul astfel constituit cuprindea regatul Germaniei (impartit in sase ducate: Saxonia, Bavaria, Franconia, Suabia, Lorena Inferioara si Lorena Superioara), Boemia (devenita regat in secolul al XII-lea), regatul Italiei si din 1031, regatul Burgundiei. Cum regatul Frantei nu a putut fi integrat, centrul de greutate a ramas in Germania, ceea ce si explica de ce istoricii l-au numit Sfantul Imperiu roman de natiune germanica.Desi imaparatii sai ar fi dorit reuniunea tuturor popoarelor Occidentului intr-o civilizatie crestina unica, Imperiul a ramas in mod esential o constructie politica germano-italiana. Conducatorul acestui stat a fost de la inceput lipsit de mijloacele necesare pentru a-si impune autoritatea: institutii specializate, un domeniu regal si sistemul de succesiune ereditar.

Perioada de apogeu a Imperiului romano-german s-a intins pe durata a trei secole (intre 962 -1250 d.Hr.), timp in care Ottonienii, Salienii si Staufenii, cele trei mari dinastii, s-au straduit sa-si sporeasca puterea in Germania si sa supuna Italia, ambele in cele din urma fara succes. Intemeietorul statului, Otto cel Mare, a reusit sa-si mareasca puterea in dauna principilor, sa controleze biserica si sa pastreze in familia sa coroana. Din pacate, urmasii sai, Otto al II-lea si mai cu seama Otto al III-lea (983-1002 d.Hr.), nepot al imparatului bizantin, au neglijat Germania, lasata prada anarhiei feudale, instalnadu-se, potrivit iluziilor lui imperiale, la Roma.

Cu incepere din 1024, conducerea statului a fost preluata de Franconieni sau Salieni, care, asemni predecesorilor, s-au dovedit capabili sa transmita coroana urmasilor, sa restaureze puterea imperiala si sa instituie „o era a progresului si a promisiunilor”. Cel mai important membru al dinastiei a fost Henric al IV-lea (1056-1106), care a acordat fidelilor sai cele mai inalte demnitati in stat si a constituit atat in Germania, cat si in Italia, un domeniu funciar care sa-i ofere resurse. Din pacate, reforma gregoriana, prin care papa incerca sa-si impuna autoritatea asupra imparatului, a deschis conflictul pentru investitura episcopilor intre cele doua puteri, in cursul caruia s-a ajuns la excomunicarea lui Henric al IV-lea.Conflictul a inregistrat in continuare binecunoscutul episod al drumului la Canossa, penitenta dovedindu-se pe termen scurt avantajoasa imparatului.

In cele din urma, constructia lui Otto I -preponderenta Imperiului romano-german atotputernic asupra Bisericii-a fost, totusi, distrusa.

Urmasul lui, Henric al V-lea (1106-1125) a continuat lupta cu Sfantul Scaun, dar a fost silit sa accepte Concordatul de la Worms (1122), care acorda papei investitura spirituala, iar imparatului doar pe cea temporala.

Answer 2

Termenul Imperiul German (în limba germană: Deutsches Kaiserreich) se referă de obicei la Germania începând cu fondarea ei ca stat național unificat la 8 ianuarie 1871 și până la abdicarea ultimului kaizer, Wilhelm al II-lea, la 9 noiembrie 1918. Germanii, când vorbesc despre Reich-ul din perioada domniei kaizerilor, folosesc de obicei denumirea Kaiserreich, acest termen fiind folosit și de istoricii ne-germani. Cuvântul „kaizer” (scris uneori și „kaiser”) a fost preluat în română și se scrie cu minusculă. Cuvântul Reich (= imperiu) este un cuvânt german, care în germană se scrie cu majusculă.

În germană se mai folosește destul de rar și termenul de „Al Doilea Reich” (imperiu), considerând că Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană a fost Primul Reich, iar Germania nazistă a fost Al Treilea Reich. Primul care a folosit această enumerare a fost Arthur Moeller van Den Bruck, care, în 1923, făcea apologia unui al treilea Imperiu German idealizat. Ideile sale au fost preluate de propaganda nazistă. După „războiul cel mare” (cunoscut mai apoi ca Primul Război Mondial), denumirea Drittes Reich (tradus Al treilea Imperiu, dar de cele mai multe ori desemnat ca Al Treilea Reich) a devenit numele folosit în toate situațiile pentru Germania nazistă, fiind folosit chiar și de reprezentanții regimului lui Hitler.

„Imperiul German” (Deutsches Reich) a fost numele oficial al statului atât în perioada de domnie a kaizerilor (1871 - 1918), cât și în timpul republicii de la Weimar și a Germaniei naziste, de aceea următoarele trei articole ale seriei Istoriei Germaniei acoperă denumirea oficială de Deutsches Reich.

succes!!!!