Question

Vreau un referat despre Mica Unire din 24 ianuarie, va rog!!!

Answer 1

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE ŞI REFORMELE LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

Pe scurt:

+ Documente internaţionale în care este discutată problema românească în a doua jumătate a sec. XIX:

-        Tratatul de pace de la Paris (1856);

-        Convenţia de la Paris (1858);

-        Tratatul de la Berlin (1878).

+ Document intern prin care românii cer unirea Principatelor sub un principe străin, într-un stat numit România: rezoluţiile adunărilor ad-hoc.

+ Unirea Principatelor: Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859).

·         1859 – 1862: unificarea internă şi recunoaşterea internaţională.

·         Ianuarie 1862: este constituit primul guvern unic şi este convocată prima adunare unică.

·         1864: anul marilor reforme: agrară, învăţământ, justiţie, armată, electorală.

·         După abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866) este adus un principe străin, Carol de Hohenzollern (încoronat pe 10 mai 1866).

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE SI REFORMELE LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

Pe lung:

+ 5 ianuarie 1859: Adunarea electivă de la Iaşi alege ca domnitor al Moldovei, prin vot deschis, pe candidatul partidei unioniste, Alexandru Ioan Cuza.

+ O delegaţie condusă de Costache Negri merge la Bucureşti şi propune ca domn pe cel ales în Moldova.

+ 24 ianuarie 1859: sub presiunea mulţimii, Adunarea Electivă de la Bucureşti alege ca domnitor tot pe Alexandru Ioan Cuza. Prevederile Convenţiei de la Paris sunt interpretate conform intereselor poporului român.

+ Condiţiile interne şi externe ale preluării domniei:

-        pentru orice măsură internă, domnitorul trebuia să răspundă în faţa Puterilor Garante şi să ţină cont de părerea acestora;

-        Cuza a folosit diplomaţia, tratativele, concesiile, acţiunile de forţă şi politica „faptului împlinit”;

-        situaţia politica internă a Principatelor s-a caracterizat prin:

           ü  instabilitate guvernamentală;

           ü  confruntări politice;

           ü  tulburări sociale.

+ Desăvârşirea unirii (1859 – 1862):

-        dubla alegere a însemnat îndepărtarea de la prevederile Convenţiei de la Paris, de aceea domnitorul a trimis delegaţi pentru a obţine acordul Puterilor Garante;

-        27 martie 1859: Conferinţa Puterilor Garante de la Paris recunoaşte alegerea lui Cuza pe durata vieţii sale. Imperiul Otoman şi cel Austriac se aliniază hotărârii în august 1859. Sultanul trimite firmanul de învestitură (septembrie 1859);

-        unificarea serviciilor vamale, poştale şi de telegraf;

-        unificarea armatei;

-        unificarea legislaţiei;

-        septembrie – decembrie 1861: Conferinţa de la Constantinopol în care Puterile Garante sunt de acord cu unificarea administrativă;

-        22 ianuarie 1862: s-a constituit primul guvern unic al noului stat (condus de Barbu Catargiu);

-        24 ianuarie 1862: a fost convocată prima Adunare legislativă unică;

-        Alexandru Ioan Cuza proclamă unirea definitivă a Principatelor.

+ Epoca marilor reforme (1862 – 1864):

-        octombrie 1863: este numit în fruntea guvernului Mihail Kogălniceanu;

-        decembrie 1863: prin legea secularizării averilor mănăstireşti un sfert din terenul arabil al ţării (deţinut până acum de mănăstiri) este trecut în proprietatea statului;

-        2 mai 1864: Cuza dizolvă adunarea conservatoare, păstrând guvernul (lovitura de stat);

-        este impus Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, prin care cresc puterile domnitorului, însoţit de o nouă lege electorală (aprobate prin pleiscit).

+ Puterile Garante recunosc noul regim în urma vizitei lui Cuza la Constantinopol (vara anului 1864).

+ Principalele reforme:

       ü  Legea electorală: lărgeşte dreptul de vot prin micşorarea censului;

       ü  Legea rurală (august 1864):

                o   Emanciparea ţăranilor clăcaşi (desfiinţarea clăcii);

                o   Împroprietărirea ţăranilor (460.000 familii) cu loturile aflate în folosinţă (aprox. 1.800.000 ha), prin despăgubire (plătibilă în decurs de 15 ani);

                o   Stratificarea împroprietăriţilor se făcea după numărul de vite (fruntaşi, mijlocaşi sau pălmaşi);

                o   Limitele: pământul nu a ajuns tuturor ţăranilor care aveau nevoie, abuzurile, lipsa mijloacelor de muncă (a dus la pierderea pământului primit);

         ü  Legea instrucţiunii publice (1864): învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu; înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin;

         ü  elaborarea codurilor penal şi civil;

         ü  înfiinţarea C.E.C.;

         ü  Legea pentru organizarea armatei;

         ü  Legea pentru stabilirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (B.O.R.).

+ Înlăturarea lui Cuza:

-        domnitorul se înconjoară de o camarilă, intră în conflict cu Mihail Kogălniceanu, care demisionează datorită politicii autoritare promovate de domnitor;

-        opozanţii politicii domnitorului au format „monstruoasa coaliţie” (1863);

-        11 februarie 1866: un grup de ofiţeri îl obligă pe domnitor să semneze actul de abdicare şi să părăsească ţara;

-        s-a constituit o locotenenţă domnească şi un guvern provizoriu.

 SURSA: George Marcu (coord), Bacalaureat 2014 Istorie. Sinteze, teste rezolvări, Editura Meronia, Bucureşti, 2013