Vreau un text informativ despre colindat , cum era pe vremuri si cum este acum .Vreau sa fiu precis , sa nu.mi descrieti mersu cu capra ,sau steau , sau altele. În textul informativ trb sa scriu ce se primea si ce se primeste acum , cum erau tratati colindatorii si cum sunt acum , cum e colindatul la oras si cum e la tara.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
2
Răspuns:
da scrie tu mă dacă tot ai atâtea pretenții de la noi
ca deia te duci la școală
Răspuns de
3
Colinda contemporană din Moldova are o serie de particularități care o deosebesc de colindele din alte zone ale țării.
Norma tradițională prevede colindul în Ajun sau cel mult în prima zi de Crăciun. În prezent, doar localitățile mai conservatoare respectă această re- gulă, colindatul generalizându-se în cele trei zile ale Crăciunului și chiar puțin după Crăciun, dacă vorbim de colindatul între rude, prieteni etc.
În trecut, se întâlnea colindul de ceată bărbătească, băieții venind cu colinda pe la fetele adolescente sau de măritat. În prezent, această formă de organizare a băieților în cete bine închegate este tot mai diluată, colindatul devenind un obicei practicat de toate categoriile de vârstă, de ambele sexe, în cete tot mai eterogene. Acest lucru nu exclude forma de organizare în cetele tradiționale, ci doar o limitează spațial la localități, care aproape că sunt excepții de la regula generală a colindatului.
Cea mai întâlnită formă de colindat este aceea în cete mixte, existând obiceiul ca familii întregi să se colinde reciproc. De asemenea, tinerii merg la colindat în cete mixte (băieți și fete), pe la rude, vecini, prieteni.
Cel care s-a conservat mai bine este colindatul copiilor, aceștia având un timp dedicat lor (dimineața de Ajun), precum și colinde speciale.
În prezent, colindătorii din Moldova mai rar poartă costumul popular sau sumanul; sunt îmbrăcați în haine de sărbătoare, sau în veșminte curate, care nu au nimic distinctiv. pe colindătorii băieți îi distinge căciula de astrahan cu ramură de brad verde, ori împodobită cu beteală.
De asemenea, dacă ne referim la recuzită, și aceasta este foarte săracă – foarte rar, un clopoțel sau băț pe care se adună colacii (rar, în județul Galați). Până și trăistuța care îi însoțea pe copii la colindat este tot mai rar purtată sau înlocuită cu pungi de nailon, de când darurile care se dau la colindat sunt, aproape în exclusivitate, bani.
Steaua este văzută drept colindă de către membrii comunităților din Moldova. Se practică, de obicei, în ziua de Crăciun, aproape în exclusivitate de către copiii care vin și cântă în casă, în fața icoanelor. Restul colindelor se cântă mai adesea la ușa gazdelor și, mai rar, la geam.
Norma tradițională prevede colindul în Ajun sau cel mult în prima zi de Crăciun. În prezent, doar localitățile mai conservatoare respectă această re- gulă, colindatul generalizându-se în cele trei zile ale Crăciunului și chiar puțin după Crăciun, dacă vorbim de colindatul între rude, prieteni etc.
În trecut, se întâlnea colindul de ceată bărbătească, băieții venind cu colinda pe la fetele adolescente sau de măritat. În prezent, această formă de organizare a băieților în cete bine închegate este tot mai diluată, colindatul devenind un obicei practicat de toate categoriile de vârstă, de ambele sexe, în cete tot mai eterogene. Acest lucru nu exclude forma de organizare în cetele tradiționale, ci doar o limitează spațial la localități, care aproape că sunt excepții de la regula generală a colindatului.
Cea mai întâlnită formă de colindat este aceea în cete mixte, existând obiceiul ca familii întregi să se colinde reciproc. De asemenea, tinerii merg la colindat în cete mixte (băieți și fete), pe la rude, vecini, prieteni.
Cel care s-a conservat mai bine este colindatul copiilor, aceștia având un timp dedicat lor (dimineața de Ajun), precum și colinde speciale.
În prezent, colindătorii din Moldova mai rar poartă costumul popular sau sumanul; sunt îmbrăcați în haine de sărbătoare, sau în veșminte curate, care nu au nimic distinctiv. pe colindătorii băieți îi distinge căciula de astrahan cu ramură de brad verde, ori împodobită cu beteală.
De asemenea, dacă ne referim la recuzită, și aceasta este foarte săracă – foarte rar, un clopoțel sau băț pe care se adună colacii (rar, în județul Galați). Până și trăistuța care îi însoțea pe copii la colindat este tot mai rar purtată sau înlocuită cu pungi de nailon, de când darurile care se dau la colindat sunt, aproape în exclusivitate, bani.
Steaua este văzută drept colindă de către membrii comunităților din Moldova. Se practică, de obicei, în ziua de Crăciun, aproape în exclusivitate de către copiii care vin și cântă în casă, în fața icoanelor. Restul colindelor se cântă mai adesea la ușa gazdelor și, mai rar, la geam.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă