Vreau urgent un,, referat,, la religie cu tema Dumnezeu se descoperă oamenilor, măcar în 100 de cuvinte
Răspunsuri la întrebare
REVELAŢIA sau DESCOPERIREA DUMNEZEIASCĂ este acţiunea prin care Dumnezeu Se
descoperă, adică Se face cunoscut pe Sine oamenilor, arătându-le acestora voinţa şi planurile Sale
în legătură cu lumea şi cu oamenii.
Dacă nu ar exista Revelaţie, cunoaşterea lui Dumnezeu nu ar fi posibilă oamenilor, deoarece
El, fiind o Fiinţă spirituală, nu poate fi cunoscut prin simţuri. Prin acţiunea Revelaţiei, Dumnezeu Se
coboară la om, împărtăşindu-i acestuia, după puterea lui de înţelegere, cunoştinţe despre Sine,
despre voinţa şi planurile Sale.
Revelaţia Dumnezeiască ajunge la om pe două căi:1. calea naturală;2. calea supranaturală.
Prin REVELAŢIE DUMNEZEIASCĂ NATURALĂ înţelegem toate învăţăturile despre existenţa şi
însuşirile lui Dumnezeu, pe care le desprindem din existenţa Creaţiei. Mai clar, Creaţia ne duce cu
gândul la existenţa unui Creator, astfel încât, în baza acestei Revelaţii, nimeni nu poate contesta
existenţa Creatorului.
REVELAŢIA NATURALĂ nu ne este însă de ajuns pentru mântuire. De aceea, Dumnezeu vine
să Se descopere oamenilor direct prin REVELAŢIA SUPRANATURALĂ. Astfel, primim de la Dumnezeu
adevăruri necesare pentru mântuire pe care le înţelegem numai prin CREDINŢĂ.
REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ SUPRANATURALĂ a fost transmisă de Dumnezeu în mod direct
sau prin aleşii Săi: îngeri, prooroci, trimişi şi, deseori, a fost însoţită de semne şi minuni, arătând prin
aceasta că toată creaţia Îi este supusă. Etapele în care s-a desfăşurat de-a lungul timpului Revelaţia
dumnezeiască supranaturală, sunt:
- protopărinţilor (adică primilor părinţi ai neamului omenesc) Adam şi Eva;
- Patriarhilor (Avraam, Isaac şi Iacov) şi prorocilor Vechiului Testament;
- în Persoana Domnului nostru Iisus Hristos, Care este punctul cel mai înalt al Revelaţiei
dumnezeieşti supranaturale, prin El refăcându-se relaţia dintre om şi Creator.
Revelaţia supranaturală s-a încheiat cu ultima scriere a Noului Testament – Apocalipsa
Sfântului Ioan Teologul.
Păstrarea şi transmiterea revelaţiei supranaturale s-a făcut prin:
I. SFÂNTA SCRIPTURA (Biblia/Cuvântul lui Dumnezeu) este colecţia cărţilor sfinte,
scrise de prooroci, apostoli sau alţi oameni bineplăcuţi lui Dumnezeu, sub inspiraţia Duhului Sfânt,
într-un interval de 1500 ani.
Vechiul Testament(revelaţia de la Adam până la venirea Domnului Hristos)- 39 cărţi
canonice şi 14 cărţi/fragmente „bune de citit” -1400 ani.
Noul Testament (revelaţia făcută de Însuşi Fiul lui Dumnezeu şi transmisă de Sf. Apostoli)-
27 cărţi canonice -100 ani.
Inspiraţia divină este lucrarea divină asupra unui om prin care Dumnezeu (Duhul Sfânt) îi
luminează acestuia mintea şi îl îndeamnă să spună/scrie adevărurile descoperite, ferindu-l de greşeli
pe tot parcursul vorbirii sau scrierii.
II. SFÂNTA TRADIŢIE reprezintă totalitatea adevărurilor revelate care nu se cuprind în
Sf. Scriptura, ci au fost transmise prin viu grai de Mântuitorul şi Sf. Apostoli, unele fiind mai târziu
consemnate în scris şi păstrate de Biserică până în zilele noastre.
Monumente/documente ale Sf. Tradiţii:
1. Hotărârile formulate la cele 7 Sinoadele Ecumenice;
2. Viaţa bisericească oglindită în datinile, obiceiurile şi practicile sale;
3. Cultul divin oglindit în cărţile de cult;
4. Scrieri ale Sf. Părinţi;
5. Monumente de artă bisericească: inscripţii, arhitectură, pictură, sculptură, monumente
funerare;
2
6. Mărturisiri de credinţă mai noi ale Bisericii;
Tradiţie e aceea care a fost crezută întotdeauna de toţi (în Biserică), pretutindeni (în orice
biserică ortodoxă din lume), de către toţi (consemnată de toţi părinţii şi scriitorii bisericeşti la fel).