1. APARIŢIA ŞI INDIVIDUALIZAREA TRACILOR Populația care a creat civilizația epocii bronzului în spa- țiul carpato-dunărean este numită de către cercetători traci. Aceştia sînt menționați pentru prima oară în opera lui Homer „Iliada”, în legătură cu războiul dintre troieni şi ahei, care a avut loc prin 1230–1225 î.Hr. Ca aliați ai troienilor, tracii erau conduşi de „regele” lor Resos. Savanții au reconstituit aria de viețuire a tracilor, care se întindea de la Marea Egee pînă în Carpații Păduroşi, spre nord, şi de la Dunărea de Mijloc pînă la Nipru. Din limba tracilor ne-au rămas doar unele antroponime, toponime etc. În prima perioadă a epocii fierului (sfîrşitul mileniului Il- mijlocul mileniului I î.Hr.) s-a produs individualizarea tracilor de sud şi a tracilor de nord. Linia geografică între ei urma lanțul de nord al munţilor Balcani - Stara Planina. Anume tracii nordici se consideră strămoşi ai geto-dacilor. âmi poate face cineva un REZUMAT
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Marele popor al tracilor.
Herodot ne spune ca tracii erau cei mai numerosi dupa inzi, avand peste 100 de triburi. Aria de vietuire a tracilor se intindea mult mai departe decat ne explica unele surse literare. Scitii si masagetii ce traiau in nordul si estul marii Caspice erau triburi trace. Troienii ce cerusera ajutorul fratilor lor, impotriva aheilor, erau tot traci ca si frigienii, alt trib tracic ce locuiau in Anatolia.
Referitor la putina mostenire de cuvinte trace, postez un fragment dintr-un articol despre geto-dacii adusi de Imparatul Iustinian sa pazeasca Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai. "Pentru a sublinia importanta studierii documentelor referitoare la Gebalieh, aflate in biblioteca Manastirii Sfanta Ecaterina, mentionez si descoperirea uluitoare, din anul 1978, a 4 tone de manuscrise vechi, in 25 de lazi, ce au fost ascunse intr-o tainita a zidurilor vechi ale manastirii, scrise in limbile greaca, latina, siriana, araba, armeana si besa, care este limba veche traca, si una din cele patru limbi paleocrestine in care se faceau slujbele bisericesti in manastirile din Sinai, fapt confirmat si de relatarea pelerinului italian Antoninus Placentinus, care a vizitat manastirea in anul 570. Bessi (bessoi) era denumirea crestinilor de la Marea Neagra, descendenti ai geto-dacilor, pe care arabii, cunoscandu-le originea, i-au denumit "llah", o derivatie a cuvantului vlah. De altfel, exista un manuscris in biblioteca manastirii, care este o copie dupa un document din secolul al VI-lea, in care este mentionata aducerea beduinilor Gebalieh de la Marea Neagra, din tara valahilor (bilad al-Aflah)."
Explicație:
"Sosiră de departe războinicii traci şi ei se află acum la marginea taberei. În fruntea lor e Rhesus (Ρήσος), vlăstarul lui Eioneus. Cei mai frumoşi cai ce i-am văzut vreodată sunt sirepii lui Rhesus, mai albi decât zăpada, mai sprinteni la fugă decât suflarea vântului. Din aur şi argint e carul ferecat şi-mpodobit frumos. Rhesus e-nveşmântat cu totul în aur, armele-i sunt minuni, şi nu-s deopotrivă cu ale muritorilor, mai degrabă par pe măsura zeilor celor fără de moarte. Duceţi-mă, acum, aproape de corăbii sau lăsaţi-mă aici fedeleş legat, până ce vă întoarceţi. Atunci veţi şti, abia, dacă eu v-am minţit ori de-am spus adevărul.”
„În prima linie de luptă mergeau tracii, despre care se zice că îngrozeau numai cu înfăţişarea lor – nişte bărbaţi înalţi având drept arme nişte scuturi strălucitoare şi cnemide (n.r. apărători de picioare) bine închise şi fiind îmbrăcaţi cu tunici negre. Ei agitau pe umărul drept săbii de fier cu două tăişuri, lungi şi grele, ţinându-le ridicate în sus”, afirma Plutarh, descriind armata lui Perseu.
Platon ofera, in opera sa Charmides, o mostra a intelepciunii tracilor: „Tot aşa stau lucrurile, Carmide, şi cu acest descântec. Eu l-am învăţat acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se zice că îi fac pe oameni nemuritori. Spunea tracul acesta că medicii greci aveau dreptate să cuvânteze aşa cum v-au arătat adineauri. Dar Zalmoxis, adăuga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seamă de corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: pentru că ei nu cunosc întregul pe care-l au de ingrijit.