1. Carte frumoasa, cinste cui te-a scris,
incet gandita, gingas cumpanita;
De reverie*, umbra si aroma,
Si o pogoara vie printre noi.
2. Estica vioara, singura, ce canta
Iubirea toata pe un fir de par,
Si paginile tale, adevar,
S-au tiparit cu litera cea sfanta.
3. Un om de sange ia din pisc noroi
Si zamisleste marea lui fantoma
Esti ca o floare, anume inflorita
Mainilor mele, care te-au deschis.
4. Dar jertfa Iui zadarnica se pare
Pe cat e ghiersut* cartii de frumos.
Carte iubita, fara de folos,
Tu nu raspunzi la nicio intrebare.
Exprima-ti opinia in legatura cu ideea poetica sugerata de finalul textului citat.
Multumesc!
Răspunsuri la întrebare
Părere mea este că ceea ce se extrage din acest text este o mică lecţie. Cum spune autorul ' Carte iubită,fără de folos, Tu nu răspunzi la nicio întrebare ' , prin acest lucru ne putem da seama că, chiar dacă cărţile sunt fascinante şi pline de surse bogate pentru imaginaţie noi trebuie să le citim pentru a afla ce este în ele, nu să întrebăm cartea. În concluzie aş putea spune că dacă dorim să aflăm informaţii dintr-o carte sau vreo revistă ar trebui să ne putem mintea la contribuţie concetrândune pe literele aşezate frumos pe foaie pentru a descoperi, în loc să întrebăm cartea.