Question

3)Construiește un enunț in care sa folosești o expresie /locuțiune care sa includă cuvântul a cere. 4) transcrie doua cuvinte/grupuri de cuvinte din text,care sunt mărci lexico-gramaticale ale subiectivității? 5) precizează doua teme/motive literare prezente in text.6)selectează doua secvențe care concurează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 7) prezintă semnificațiile a doua figuri de stil diferite din primele doua strofe ale textului.8) arata prin identificarea si comentarea a doua trăsături ,apartenența textului la genul liric.9) comentea,in 60-100 de cuvinte,ultima strofa a textului,prin Evidențierea relației dintre ideea poetica si mijloacele artistice. "Singur, acum in marea ta poveste, Ramân cu tine sa ma mai masor. Fara sa vreau sa ies biruitor. Vreau sa te pipăi si sa urlu: "Este!" (T.Arghezi, Psalm VI )

Answer 1

3. I-a cerut socoteală pentru ce a făcut cât timp ea a fost plecată.
4. Aici am fost un pic în ceaţă deoarece nu ştiam la ce text se referă, însă cred ca e vorba de Tudor Arghezi, "Psalm VI", textul şi de la ultimul exerciţiu de altfel. 
mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii: verbe şi pronume la persoana întâi şi a doua.  în cazul acestui poem, două exemple de astfel de structuri sunt pronumele "meu" şi verbul "să ies"
5. Temele operei lirice: credinţa şi alternarea între a crede necondiţionat în Dumnezeu, şi a tăgădui existenţa Lui.
6. Dimensiunea spaţială: locuri, spaţii etc
"-n oglindirea unui drum de apă" ; "în stele, printre peşti".
7. Comparaţia din prima strofă, "Şi te pândesc în timp, ca pe vânat"  ilustreaza dorinta arzatoare a poetului de a avea o dovada concreta, reala a existentei lui Dumnezeu.
Metafora "şoimul meu cel căutat", din prima strofă, exprimă măreţia atotputernică a lui Dumnezeu.
8. În primul rând, opera aparţine genului liric datorită prezenţei mărcilor lexico-gramaticale,  care scot în evidenţă subiectivitatea textului: verbul la persoana I singular "te pândesc" şi verbul la a II persoană singular "pari". 
În al doilea rând, putem remarca prezenţa unui limbaj expresiv, prin care eul liric îşi exprimă în mod direct sentimentele pe care acesta le trăieşte atunci când vine vorba de divinitate. Acest limbaj expresiv este realizat prin intermediul figurilor de stil (epitetul "taurul sălbatec" şi comparaţia "te pandesc in timp,
ca pe vanat") şi imaginilor artistice (imaginea artistică auditivă "Vreau să te pipăi şi să urlu: <<Este!>>" şi vizuală "Te-ntrezării în stele, printre peşti,").
9.  Ultima strofa este ilustrativa pentru esenta credintei religioase, raspandite prin povestea bibiica a crestinismului. Complexitatea şi natura atotputernică a divinităţii este ilustrată prin intermediul epitetului “marea ta poveste”. Psalmistul nu renunta la setea de cunoastere, la cautarea certitudinilor care sa ateste, in conceptia sa, existenta lui Dumnezeu. Cutezanta lui nu este manata de orgoliu, nu din ambitie umana doreste sa se masoare cu Dumnezeu - "Raman cu tine sa ma mai masor / Fara sa vreau sa ies biruitor" -, ci din aspiratie filozofica. (84 de cuvinte)