5. Scrie o continuare, de 150-200 de cuvinte, a fragmentului dat, în care să prezinti o întâmplare imaginară din timpul claselor primare pe care vrei să i-o aminteşti lui Ghiță. În redactarea textului, vei avea în vedere: să prezinți întâmplarea menţionând repere spatio-temporale; să prezinți două trăsături de caracter ale unui coleg; să faci legătura cu textul; să respecţi punctuația, ortografia și calitatea redactării; să te încadrezi în limita de cuvinte indicată.
Răspunsuri la întrebare
Nu știu textul deci începi tu aici
Într-o zi când mergeam spre școală am auzit o bubuitura. Nu i-am dat importanta gândindu-mă ca poate a căzut ceva. Când am ajuns în clasa, eu și colega mea Corina, am fost atrași de o gaura neagra care ne-a dus într-un univers paralel. Gaura ne.a adun în alta clasa. Aici totul era făcut cin vata de zahar și ciocolata. Am stat acolo câteva ore, apoi ne-am întors la școală reala.
Coroana?
Șuviță dintr-o amintire
Și iată că îmi amintesc și azi, cum nea Trifan, tatăl colegului meu Mitriță, într-o seară de început de toamnă, alergase într-un suflet la bunicul meu Spiridon, pentru a-i da vestea cea mare: câștigase la Loto... 1393 de lei !
Într-o vreme de mari lipsuri, suma părea fabuloasă, iar coana Flora, croitoreasa din capătul străzii, într-un acces de sinceră invidie, șoptea pe la colțuri cum că și-a băgat necuratul coada, altfel de unde, dintr-o dată și pe negânditele, să pice așa mare plocon lui Trifan, muzicantul de orice ocazie al micului nostru sat.
Prima și cea mai vizibilă schimbare s-a petrecut cu Mitriță, care peste cam o săptămână se prezentă la școală îmbrăcat într-un costum nou, vișiniu, cu o cămașă albăstrică și un papion, pe care străluceau ca niște beculețe, într-o fericită aliniere, câteva panseluțe portocalii.
Cred că era fericit, pentru că zâmbea tot mai des, iar gropițele din obrăjorii lui dolofani îi dădeau un aer angelic, întrunind, într-o ședință fulger a fetelor din primele bănci, titlul de cel mai norocos tocilar al clasei noastre.