7 Formulează enunțuri cu sensurile diferite ale cuvântului dat carte
Răspunsuri la întrebare
carte, cărțisubstantiv feminin
1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită și legată sau broșată în volum.
diminutive: cărticică augmentative: cărțoi
1.1. Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicație oficială a unui guvern care conține documente justificative privitoare la o problemă politică.
1.2. Diviziune mai mare decât un capitol a unei scrieri de proporții mari.
chat_bubble A vorbi (sau a spune) ca la (sau ca din) carte = a vorbi ca un om învățat; a vorbi așa cum trebuie; a face caz de erudiția sa, a fi pedant.
chat_bubble Carte de căpătâi.
chat_bubble A se pune pe carte = a se apuca serios de învățat.
chat_bubble A fi tobă (sau burduf) de carte.
chat_bubble A nu ști boabă de carte = a nu ști nici citi nici scrie.
chat_bubble Cum scrie la carte = așa cum trebuie, cum se cere.
sinonime: reglementar
chat_bubble Om de carte = persoană care citește, studiază mult.
sinonime: cărturar
2. figurat Cunoștințe de scriere și de citire.
sinonime: cultură erudiție instrucție învățătură știință
chat_bubble Ai carte, ai parte = dacă ai știință de carte, obții mai ușor succese în viață.
3. Registru.
sinonime: registru
3.1. Cartea mare = registru contabil principal care conține rezumatul tuturor conturilor.
3.2. Carte de imobil = registru mic în care se notează diferite date privitoare la locatarii unui imobil.
4. Urmat de determinări introduse prin prepoziția „de”:
4.1. Carnet cu date personale, care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi.
4.1.1. Carte de membru = carnet care dovedește apartenența cuiva la o organizație politică, de masă, profesională, la o societate culturală, științifică etc.
4.1.2. Carte de muncă = document (în formă de caiețel) care cuprinde date privitoare la activitatea unei persoane (vechime în muncă, locul de muncă) și care servește acesteia pentru anumite drepturi (pensie, retribuție, concediu etc.); carnet de muncă.
4.2. Bucată de carton, cu însemnări scrise sau tipărite, căreia i se dau diferite întrebuințări: pentru corespondență (carte poștală), ca permis de intrare la un concert, la o bibliotecă (carte de intrare) indicând numele (profesia, adresa etc.) unei persoane (carte de vizită) etc.
4.2.1. Carte poștală = bucată de carton de formă dreptunghiulară, cât un sfert de coală, care servește pentru corespondență.
4.2.1.1. prin extensiune Conținutul corespondenței scrise pe acest carton.
4.2.2. Carte de vizită = bucată mică de carton pe care e tipărit numele (adesea și titlurile, profesiunea, adresa) unei persoane.
4.2.3. Carte de intrare = permis de intrare la o bibliotecă publică, la un concert etc.
4.2.4. Fiecare dintre cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferențiate după culorile, semnele și figurile imprimate pe ele și întrebuințate la anumite jocuri de noroc.
A da cărțile pe față = a-și arăta gândurile sau planurile, a spune adevărul.
A(-și) juca ultima carte = a face o ultimă încercare (riscând) în vederea atingerii unui scop.
A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile și a se avânta cu toate riscurile într-o confruntare (disperată) în scopul atingerii unui ideal.
A da în cărți = a ghici viitorul cu ajutorul cărților de joc.