a fostt o data ca niciodata o printesa foarte curajoasa aceasta avea parul ca aurul,ochii ca cerul senin.Printesa avea un frate la fel de curajos ca ea.El avea parul șaten si ochii caprui .La bătrânețe imparatul a dorit sa le dea averea lui celui mai curajos dintre ei provocandui la o intrecere care avea două probe.In prima trebuia sa alega dintre a ajuta un batran sau de a primii ceea ce isi doreste. Prințul l a ajutat pe batran ,dar printesa a vrut sa primeasca ceea ce isi doreste .A doua proba a fost mai dificila pentru ca a trebuit sa lupte impotriva unui dragon .Acestia si au creat propriile arme si au pornit la duel.De data aceasta printesa a câștigat dar printul a fost invins .la castel cei doi au spus tatalui :-Tata ai spus ca celui care va câștiga ii vei da averea dar am castugat amândoi-Atunci luati o si impartiti o copiii mei.VREAU URGENT UN SFÂRȘIT LA ACEST BASM DAU COROANA
Răspunsuri la întrebare
Când prințesă auzi cele spuse de tatăl lor se făcu roșie ca focul și ochii i se aprinsera :
- Poftim!! Cum sa ne dai împărăția amnadurora?? Tata, ai uitat ce ai spus?? Cel mai curajos primește împărăția, astea au fost cuvintele tale.
- Draga mea, amândoi ați câștigat câte o proba!! răspunse regele.
- Da, dar e clar ca eu merit toată averea!! răspunse prințesă inganfata.
- Draga mea, nu îți pot sa ție totul, nu ar fi drept fata de fratele tău!!
Când prințesă auzii cele spuse de rege se enerva și mai tare și pleca în camera ei.
- Tata, spuse printul, las-o pe ea sa ia toată averea eu o sa plec în lume și o sa îmi fac rostul!
- Dar fiule,....
Nici nu apuca regele sa îsi termine vorbele ca printul îl lua în brate și pleca unde i văzură ochi.
A doua zi bătrânul rege scrise testamentul pentru prințesa și se retrase în camera sa modesta. Trecură câteva zile și împăratul se îmbolnăvi, vestea ajunse și la fiul împăratului care deși voia nu putea ajunge la el, asa ca trimise cel mai bun doctor sa îl vindece, dar fu inutil împăratul își du suflare.
Trecusera anii și anii de când printul nu mai dădu pe acasă, pana când într-o zi veni, dar era cu totul și cu totul alta persoana, era diferit, avea acum o soție frumoasa și doi feciori cu parul de aur, nu erau îmbrăcați mai prejos. Cum i văzu, noua regină se duse și i întâmpină.
- Frate?! Întreba ea mirata.
- Da sora, eu sunt. Ea este soția mea, Maria și aceștia sunt băieții mei, Tudor și Radu.
- Doamne frate, cât a trecut, tata a murit și eu am rămas și eu am rămas singura în palatul asta imens! Spuse regină dezamăgită.
- Ha, imens. rosti soția prntului. Draga mea, asta nu e nimic comparativ cu al nostru.
- Poftim?!
- Cum bine auzi, palatul nostru e de 10 ori mai mare ca al tău, ar trebui sa îl vezi.
- Da surioara. Adaugă printul.
- Poate ca da. Răspunde dezamăgită prințesa.